Omul care a fost atins (Naruto fanfiction)

Capitolul 8

Au trecut mai bine de 4 ore cand am pus la punct si ultimul detaliu al planului nostru. Shikamaru s-a dovedit a fi un adevarat strateg. Daca urmam planul lui pas cu pas nu aveam cum sa dam gres.

Intr-un final, clanul Hyuuga, cu Hidan si Naruto, au ajuns cu cateva minute inainte sa luam pauza de pranz. Am intrat in cantina mare a politiei, unde am fost serviti cu mancare aproape comestibila, dar cu care am reusit, partial, sa ne umplem rezervele de energie. Eu si TenTen le-am prezentat planul noilor veniti, iar varul Hinatei, un tanar bine facut, cu un an mai mare ca noi, i-a atras atentia brunetei de langa mine. Nici nu m-a mirat, era atragator, cel putin spus. Iar atractia era reciproca.

Kakashi ne-a dat program liber in acea dupa-amiaza, cu conditia sa fim cu ochii in patru si sa nu parasim cladirea. Echipa noastra si Konoha 12, alaturi de Naruto si Neji, am hotarat sa mergem in sala de conferinte sa jucam carti sau sa vedem un film, pentru a trece timpul mai rapid.

De cateva zile ma simteam destul de rau, adica aveam greturi, ameteli si o stare de oboseala continua. Nu ma ajutau foarte mult nici imprejurarile.

Am decis sa o sun pe Tsunade pentru a verifica daca era bine si daca poate sa ma ajute sa-mi dau seama ce mi se intampla.

Dupa cateva beep-uri lungi, vocea doctoritei s-a auzit plina de ingrijorare.

-Ino, ce faci, esti bine?

-Buna, Tsunade, sunt in siguranta. Dar tu? Unde esti?

-Eu am reusit sa fug in Suna cand a pornit atacul cu Jiraiya. Suntem bine, stam la niste prieteni.

Dupa, i-am povestit simptomele rapid, pentru a nu fi auzita de cineva. Nu voiam sa-si faca vreo persoana griji pentru mine. Daca aflau, erau sanse mari sa nu ma lase pe teren in acea seara.

-Hmm, Ino, ai facut vreun test de sarcina?

Am simtit cum imi tremura picioarele. Sarcina? Eu? Insarcinata? Nu putea fi real. Doream un copil, dar nu eram pregatita, in niciun caz.

-N..n..nu, m-am balbait.

-Fa-ti un test, iar daca iese negativ, suna-ma inapoi, ok?

-O..o..ok.

-Ai grija de tine, Ino.

-Desigur. Trebuie sa inchid. O sa te mai sun. La revedere.

-La revedere, draga mea.

Am cautat-o pe TenTen peste tot. Intr-un final, am gasit-o la cantina. Statea cu Neji si inca vreo trei persoane din clanul Hyuuga. Bruneta mi-a citit nelinistea din ochi si s-a apropiat de mine.

-TenTen, am nevoie de ajutorul tau, dar te rog sa nu mai spui nimanui.

-Normal. Ce s-a intamplat?

-Ai din intamplare un test de sarcina?

-Nu, dar sigur sunt la infirmerie. Urmeaza-ma.

Dupa 15 minute, stateam pe patul din infirmerie, asteptand sa aflu rezultatul. Am rugat-o pe TenTen sa se uite pentru mine, deoarece eram prea speriata.

-Ino..

Mi-am ridicat privirea si am vazut o TenTen extraordinar de fericita.

-Felicitari, o sa ai un copil!!!

M-a imbratisat strans, iar eu am inceput sa plang. La inceput nu stiam de ce, dar dupa mi-am dat seama ca de fericire.

'O sa am un copil cu omul pe care il iubesc mai mult decat pe mine insami. Deidara, multumesc.'

*Kisame's pov*

Era timpul. Era timpul sa-mi razbun copilul. Era timpul ca Orochimaru sa moara.

-Kisame, hai sa mergem, l-am auzit pe Deidara strigand din dubita.

M-am urcat la volanul masinii si am trantit portiera dupa mine. Am ranjit ca un maniac. Avea sa fie o seara foarte distractiva.

Mergeam cu viteza pe strazile goale ale orasului. 'Ce naiba e cu linistea asta?'

-Naruto, l-am strigat prin intermediul castilor, ce-i cu calmul asta?

-Nu am nicio idee, cert e ca nimeni nu e pe strazile principale. Aveti mare grija.

-Stai fara griji, copilu', doar ma cunosti, i-am raspuns.

Stiam ca toata lumea a auzit conversatia noastra, dar toti trebuiau sa fie in alerta maxima.

Dupa putin timp, am parcat la cateva strazi departare de companie. Ne-am despartit, in curtea marii cladiri, in trei echipe. Sasuke, Itachi si o parte din agenti trebuiau sa intre prin subsolul cladirii, Pein si Deidara impreuna cu alti agenti, prin spate, iar eu cu Ino, plus cativa agenti, prin fata.

-Suntem inauntru, a spus Itachi.

-Si noi, a urmat Pein.

-Receptionat, acum intram si noi, am adaugat eu.

Cu grija, am traversat curtea si am intrat in cladire. Cateva minute mai tarziu, doborasem mai bine de 30 de agenti ai lui Orochimaru. Ino era la fel de flexibila ca acum multi ani si nici agentii nu se descurcau prea rau. Dar nu erau nici macar pe aproape de nivelul meu si al blondei.

-Baieti, l-am auzit pe Naruto prin casti, cei de la depozit au inceput sa lupte impotriva lui Kurama. Momentan, ei par a fi invingatorii.

'Pana acum, totul bine.'

Urmatorul nostru pas era sa-l gasim pe Orochimaru. Celelalte echipe trebuiau sa astepte in umbra, pana cand era momentul potrivit sa atace. Noi aveam sa le facem semn cand.

Pentru inca jumatate de ora, l-am cautat in fiecare camera, in afara de ultimul etaj. Am urcat cu grija ultimul rand de trepte si am privit holul lung, care se termina cu o usa masiva. Am parcurs drumul pana acolo usor alergand si am intrat intr-o camera care nu era luminata aproape deloc.

-Va asteptam la petrecerea mea.

In mijlocul camerei era un birou cu un scaun enorm, pe care era asezat Orochimaru, cu cate un pistol in fiecare mana, desi statea foarte relaxat. In dreapta lui era Kabuto. Au inceput sa apara din ce in ce mai multi agenti, care ne-au inconjurat.

-Hai, armele jos. Nu am de gand sa va omor chiar acum, vreau intai sa vorbim, a spus Orochimaru, zambind cu raceala.

Observand ca nici unul din noi nu dadea semne sa-l asculte, i-a facut semn unui agent. Cel nominalizat a ridicat arma si a tras intr-un agent, nimerindu-l in cap.

-Daca nu lasati armele jos ACUM, in fiecare minut ce va urma o sa omor cate o lichea de-a voastra, a marait Orochimaru.

Intr-un final, toate armele noastre erau pe jos.

-Eee, asa parca mai putem comunica, a spus batjocoritor cel care inca statea pe scaun. Ce cuminti sunteti voi, dragii mei.

***