Vecini

5

- Tati, am venit de la scoala, continua povestea~~

- Ok~ Deci...

Fata era in apartamenul ei, era intinsa pe pat si nu se gandea la nimic, doar privea in gol. Deodata simti nevoia sa iasa sa se plimbare. Isi lua un hanorac apoi incaltarile si iesi pe usa. Odata ce inchide usa, usa baiatului se deschide, pe ea iesind el. Fata se opri si-l privi. Baiatul inchide usa apoi o privi fara expresie pe fata. O privi in ochi apoi isi muta privirea imediat. Baiatul ii privise ochii fiinca ii avea rosii, rosii de la plans. Baiatul nu o intelegea, de ce plange fiinca i-a aruncat mancarea? Lui nu ii pasa, de ce i-ar pasa?

Fata zambii si incepu sa coboare scarile. Incepu sa mearca incet privind cerul. Vremea era frumoasa si parca razele soarelui ii mangaia obrajii. Era vremea preferata a fetii. Deodata fata deveni curioasa. "Oare care e vremea lui preferata?""Care e culoarea lui preferata?" "Ce ii place sa faca?""Care e numele lui?" intrebari ca astea ii veneau in minte, si mai ales "Care e mancarea lui preferata?" fata era foarte curioasa. Vroia sa gateasca ceva pentru el, chiar vroia asta insa ce rost avea daca i-o arunca? Fata zambi si mari pasul. A facut niste cumparaturi apoi se grabi spre casa. Era hotarata. Fata a decis sa faca tot posibilul sa afle mai multe despre el.

Ajunsa acasa arunca incaltarile unde a apucat apoi incepu imediat sa gateasca. Gatea pe ritmul melodiei ce o avea in cap iar cu zambetul pe buza ea stia ca intr-o zi o sa fie mai apropiata de el. Nu vroia sa renunte la el. Nu stia de ce dar vroia sa stie mai multe despre el, ce ii place si ce nu. Vroia sa stie tot.

Dupa ce termina de gatit le aseza frumos intr-o cutie de mancare si iesi pe usa cu ea. Ciocanii increzatoare si astepta sa raspunda. Insa nimic. Suna la usa, insa nimic. "Oare nu e acasa?" se gandea ea. Agata manerul cutiei de clanta apoi ea intra in apartamen. Se aseza pe fotoliu si incepu sa se gandeasca "Oare o sa ii placa mancarea?" "Ce sa ii gatec data viitoare?" fata zambea si se gandea la el. Vroia sa il vada insa nu se simtea in stare. Nu vroia sa cedeze in fata lui. Sigur dupa ce a fugit asa el si-a facut o parere proasta. Ea asa credea.

Afara se intunecase iar fata era curioasa daca oare i-a luat cutia cu mancare. S-a dus usor langa usa de la intrare, a pus urechea pe usa sa vada daca e cineva dincolo de ea. Nu se auzea nimic asa ca fata deschise usa. Un zambet i-a aparut imediat pe fata cand ea a vazut ca cutia nu mai era acolo. A intrat inapoi in apartamentul ei chicotind. Incepu sa rada de fericire si sa dea din piciare sau sa se rastogoleasca. Geamul ei era deschis asa ca se putea auzi cu usurinta de cineva de langa. Asa a fost pentru el. Baiatul a putut sa ii auda toata fericirea de la gemul lui ce se afla langa geamul ei. Baiatul asculta cu atentie si si-a dat imediat seama de ce era asa fericita. Era asa fericita doar pentru ca a luat mancarea de acolo? Nici nu mancase din ea si avea de gand sa o arunce. Fara sa isi dea seama baiatul zambi iar asta l-a facut confuz astfelt inchizand imediat geamul si ducandu-se sa arunce mancarea. Baiatul se uita in cosu de gunoi unde era numai mancarea de la ea. Arunca cu cutia de mancarea goala pe jos aceasta spargandu-se.

- Dar cine se crede baiatul asta? Daca era vecinul nostru ii aratam eu o lectie~ zise fetita mea aratandu-si pumnii ei mici

- Chiar asa? ii zci eu razand. E baiat rau, nu? ii zic eu frecandu-mi ceafa

- Da! Foarte rau!