20

125 20 1
                                    

Fata era sub patura si tremura. Tunete si fulgere se tot aratau iar sunetul ploii ce facea contact cu geamul era atat de infricosator pentru ea. Vroia sa se termiene totul.

Dintr-o data niste batai puternise ce auzeau in usa. Fata scoase capul de sub patutra si se uita speriata in jur. Bataile continua sa se auda. Fata se ridica cu patura pe ea si se duse in fata usii.

- Soo Young! Deschide! se auzea o voce ingrijorata de dupa usa urmata de batai puternice. SOO YOUNG, stiu ca esti acolo!

- Jinyoung? zise fata si se grabi sa deschida usa

Indata ce l-a vazut pe baiat stand in pragul usii si privindu-o cu atata ingrijorare fata se simti mai bine

- Jinyou- insa fata nu termina de spus ca un tunet puternic se auzi facandu-o sa se lase repede pe vine acoperindu-si urechile

Baiatul se lasa repede la nivelul ei si o cuprinde in bratele lui zicandu-i ca totul e bine fiinca e langa ea. Fata inca tremura din cauza sperieturii. Baitul o ridica de jos si o duse in camera ei si o aseza usor. El vroia sa ii aduca o cana cu apa insa ea il prinde repede de maneca si-l opreste.

- N-nu pleca, zise ea avand vocea tremurata

Baiatul o apuca de mana si se aseza langa ea. "Nu plec nicaieri" zise el apoi o stranse din nou in brate.

Dupa jumat de ora el observa ca ea adormise in bratele lui. El incerca sa o aseze mai bine.Se ridica mai sus pe pat apoi o pune cu capul pe perna. El da sa plece insa un tunet se aude iar ea il apuca de bluza tragandu-l inapoi. El o privii atent. Erau asa apropiati. Ea se aseza mai bine. Il tinea de bluza si avea fata scufundata in pieptul lui. Inima lui batea tare si nu stia ce sa faca. Fata nu vroia sa ii dea drumul iar ploaia nu avea de gand sa se opreasca. Nu avea de ales. S-a asezat mai bine apoi a inceput sa o mangaie pe umar pentru a o calma.

VeciniUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum