Vecini

6

A trecut o saptamana si fata i-a gatit in fiecare zi, iar el in fiecare zi lua mancarea si o arunca. Uneori statea si se gandea: "De ce se tot chinuie sa imi faca de mancare cand stie ca nu o mananc?" "De ce nu isi vede de viata ei si sa ma lasa in pace?" "De ce....". Baiatul avea multe intrebari insa prefera sa nu afle raspunsul, prefera sa stea in lumea lui, departe de ceilalti, si mai importand, departe de acea fata.

- Dar de ce vrea sa stea departe de ea? Ea ii face mancare si il iubeste, ma intreba fetita mea foarte curioasa

- Hmmm, cred ca baiatului ii era frica..

- De ce?

- Pentru ca atunci cand a aparut fata viata lui a inceput sa se schimbe. Inainte sa vina fata in acel bloc el era ca o umbra pentru ceilalti. Nimeni cu vorbea cu el, nici el nu vorbea cu nimeni. Desii el nu avea prieteni nu ii pasa, el era fericit asa cum era. Dar fata cand a venit i-a tulburat viata. Ai inteles acum?

- Da... insa nu e rau sa ai prieteni. Tati, nu crezi ca acel baiat ar fi mai fericit daca ar las-o pe fata sa se apropie de el?

- Hmm, poate, cine stie. Sa continui,

Fata ii gatea si de fiacere data, iar cand vedea ca mancare nu mai era la usa era foarte fericita. Simtea ca pluteste si ca incepe usor-usor sa se apropie unu de altul. Insa ii lipsea, incepuse sa ii fie dor de el, de chipul lui.

Deodata cineva batea la usa ei. Fata credea ca e el insa cand deschise usa era altcineva.

- Cine...? intreba ea privindu-o pe doamna de dupa usa

- Ah.. Eu sunt vecina din fata.

- Aaah, deci dumneavoara sunteti mama celui mic, zise ea zambind apoi deschide usa mai bine. Ce va aduce pe aici?

- Um... Ma gandeam daca ai putea sta cu Chin Ho al meu? Eu si sotul meu trebuie sa mergem la o reuniune de servici si nu stim la cat o sa ajungem si nu aveam la cine altcineva sa apelam.

- Cu cea mai mare placere, acepta fata zambindu-i larg

- Ne-ai salvat. Mersi~ Intr-o ora o sa plecam, ciocanim noi cand plecam, ok?

- Ok, atunci va astept~

Fata inchide usa si se duse repede sa se schimbe. Ora se scurse imediat iar niste ciocanituri se auzeau la usa. Fata deschise repede usa, facu o plecaciune fiind si sotul doamnei.

- Asta e cheia apartamentului. Sa inchizi usa dupa tine, nu stii ce fel de oameni pot umbla pe aici. Chin Ho o sa-ti spuna daca ii este foame, e un copil linistit asa ca nu ai de ce sa te temi~

- Am inteles. Distractie placuta~

Fata ii privi cum coboara scarile apoi intra in apartamentul celui mic. Inchuie usa dupa ea apoi ingtra in casa. Chin Ho se uita la desene.

- Hei Chin Ho~ zise fata facandu-i cu mana

- O! Noona~ Ai venit?

- Dap~ La ce te uiti? intreba fata asezandu-se langa el

- La desene...

- Aah

Fata se uita in jur si analiza putin casa.

- Casa voastra e foarte draguta~

- Mersi~

- Ti-e foame?

- Hmm, nu chiar

- Ok, sa ma anunti cand iti este foame~ Noona o sa-ti faca ceva delicios~

- Okay~~~

Cei doi se uitara la desene impreuna. Fata mai mult se gandea la vecinul de care ii era asa dor. Nu l-a mai vazut de ceva zile. Era ingrijorata. Vroia sa vada ce face si daca era bine. Ii lipsea asa mult...

- Noonaaa~~ o straga cel mic pe fata care era pierduta in ganduri

- Oh.. da? Ce e?

- La ce te tot gandeai asa profund? intreba Chin Ho razand

- Ah.. la nimic, raspunse fata razand

- Mi-e foame

- O, chiar asa? Ce vrei sa-ti fac?

- Hmm... Ceva din carne de vita~

- Okay~ Te chem cand e gata~

Fata se duse repede in bucatarie, cauta ce avea nevoie si se apuca sa gateasca. Dupa o jumat de ora masa era gata. Fata il striga pe cel mic sa vina iar el se facu vazut imediat. Se aseza la masa si imediat ce vazu ce e pe masa ramasese uimit.

- Wow, noona, cata mancare~~ waa~~ miroase asa bine~~

- Pofta buna~

Amandoi au inceput sa manance. Cel mic parea sa ii placa asa mult. Dupa ce au mancat amandoi au strans masa apoi s-au jucat impreuna cam pana pe la 11 pm. Chin Ho adormise asa ca fata il duse in camera lui, l-a invelit bine apoi se aseza sa se uite la Tv. Nu dupa mult timp a adormit si ea.

- Hei, hei~ Am ajuns, zise mama lui Ghin Ho incet incercand sa o trezeasca pe fata

- Ah, ati ajuns. V-ati distrat? intreba ea cascand

- Iubito, Chin Ho doarme, zise sotu iesind din camera celui mic

- Da, Chin Ho a adormit in jurul orei 11pm asa ca l-am dus la el in camera.

- Sper ca nu ti-a facut probleme

- Chiar deloc, a fost foarte linistit si chiar ne-am distrat impreuna~

- Se pare ca suntem datori

- Nici sa nu va ganditi, pana la urma suntem vecini si trebuie sa ne ajutam, nu?

Dupa ce au mai stat putin de vorma fata a plecat la apartamentul ei si se culca cu zambetul pe fata.