Fukaya: Razbunarea Unui Ninja Orfan

Profetia fetei cu cristale

(intre timp pe tarm)

-Asadar?

-Asadar... Hmmm... Nu e un cuvant bun pentru a incepe o conversatie.

-...

-Shiori! Incantata de cunostinta!

-Tomomi! Si eu sunt incantata!

(liniste deplina pt 2 minute)

"-Daca ma prefac ca am o atitudine copilareasca ca si ea..

-Ceea ce ai deja.

-Kaemon dispari! Daca ma prefac, poate voi reusi sa o pacalesc. Dar totusi imi trebuie o strategie mai buna."

Tomomi se uita la Shiori si incerca sa zica ceva insa ramase cu gura cascata cand o vazu pe Shiori ca se juca cu pisici.

-HEI HEI! NOI NE LUPTAM AICI!

-Huuuh? Lupta? zise Shiori nedumerita. Au! Tu! Treci aici pufosule, de ce ma zgarii?

"Fata asta sta mai rau decat mine..."

-Sa inteleg ca tu vrei sa arati cuiva ca poti ceva anume?

-Eh?

-Pot comunica cu animalele. Pasarile mi-au spus cine esti. Stiu deja ce puteri ai. Si stiu ca il urmaresti pe Hogai.

Tomomi se inrosii insa se si enerva.

-Nu e treaba ta!

-Atunci, zise Shiori scotand un baston din maneca, sa ne luptam.

Bastonul se ingrosa, apoi se lungi. In jurul lui Shiori aparura cateva maimute, fioroase si mari. Tomomi ii facu semn sa vina la ea. Shiori incepu sa ranjeasca.

-Te-ai pus cu cine nu trebuie!

Maimutele sarira spre Tomomi insa fura puse la pamant de niste bucati mici de cristal.

-NU! Maimutele mele... Eh? Cristal?

-Permite-mi sa te corectez. Tu te-ai pus cu cine nu trebuie!

-Lion! Pantera! Pe ea!

Un leu si o pantera aparura din tufisuri. Leul incepu sa raga extrem de tare iar pantera isi arata coltii ascutiti. Tomomi incepu sa tremure usor.  Leul sarii primul pe Tomomi. Aceasta se sperie atat de tare incat forma tepusi de cristal din aer, care trecura prin leu. Tomomi incepea sa isi piarda cumpatul. Folosise prea multa putere si pe deasupra se speriase foarte tare. Incepuse sa tremure din ce in ce mai tare. In jurul ei incepura sa apara bucati de cristal. Era un semn rau. Profetia era pe cale sa se implineasca.

(cu cativa ani in urma, cand Tomomi era mica, intr-un oras comercial)

-Uitate la fata aia..

-Da, da..

-Am auzit ca e orfana..

-Asta chair nu e priveliste pentru orasul nostru..

"Peste tot numai oameni care ma privesc urat. Ma intreb daca ma va poi putea juca vreodat.."

-Buna!

Tomomi ridicase capul usor, zarind un baiat cu par roscat.

-Ma numesc Hogai! Tu? zise el zambind.

-To... Tomomi.

-Incantat de cunostinta! Vrei sa ne jucam? zise el zambind si mai tare.

Era o dimineata insorita si calda. Hogai si Tomomi s-au intalnit pentru prima oara cand erau mici. Tomomi era dintr-un sat de pescari, insa nu stia acest lucru. Hogai provenea dintr-un sat de mestesugari, care fusese atacat. Era singurul supravietuitor, sau cel putin asta se zvonea. Era cunoscut pentru gandirea lui excelenta. Tomomi se pierduse de parinti cu 2 ani in urma, ramanand intr-un oras. De atunci a dus o viata de om al strazii. Insa totul avea sa se schimbe.

-(mergand spre un magazin de haine) Hogai, unde mergem? zise ea rosie la fata.

-Vei vedea. A! Am ajuns! HEEEI! COTOROANTO! Repede sa ne ascundem!

Vanzatoarea iesii afara furioasa si vazu niste copii mai mari in fata magazinului.

-Pe cine faceti voi cotoroanta?

-Rahat! Fugiti! 

Vanzatoarea incepu sa fuga cu matura dupa acei copii, iar Hogai si Tomomi intrara in magazin. Luara cateva haine apoi se dusera spre iesire. Insa sotul vanzatoarei ii opri.

-Unde te duci? Tinere?

-Ahahaha, nicaieri..

-Ia. Foloseste asta, zise mosul intinzand mana.

-Ce sunt astea?

-Doua sapunuri. Unul cu miros pentru fete, unul pentru baieti.

-(zambind cu gura pana la urechi dupa cateva secunde de gandire) Aaaah! Multam! Batrane!

Cei doi iesira pe usa cu sapunurile si hainele intr-o traista. Hogai o duse pe Tomomi la o cascada. Acolo cei doi facura baie pe rand, apoi se schimbara de haine. Erau haine asemanatoare cu hainele pe care le poarta cei din Hokkyoukusei, de la aceste haine din copilarie venind si idea costumatiei. Tomomi isi prinsese parul lung verde intr-o codita pe partea stanga. Hogai isi aranja si el "freza".

-A mea sta mai bine.

-Hmpf! Eu sunt fata stii?

-Eeeh????... In orice caz, ar trebui sa ne intoarcem in oras, Tomomi.

-... Bine! zise ea zambind.

De atunci cei doi au ramas impreuna. Se jucau, mancau, furau de la magazine, traiau o viata cum isi doreau ei. Inainte ca Hogai sa isi faca curaj sa vb cu Tomomi, ea a fost mereu gonita si vazuta ca un copil urat de catre oameni. Insa, dupa intamplarea cu mosul, cei doi au devenit curati, ingrijiti, iar mosneagul le dadea din cand in cand mancare scumpa si jucarii noi. De asemenea, reputatia celor doi nu mai era aceasi ca pe vremuri.

Intr-o zi, pe cand Hogai si Tomomi aveau 9 ani, mosneagul le zise:

-Hogai. Tomomi. Am un ultim lucru sa va spun. Cand va veti face mari..

-Mosule. Eu cand voi fi mare, intai si intai, ma voi intoarce si voi plati datoriile.

-Hmm?

-Am furat destul de mult, de cand ma stiu si pana acum, dar voi plati pentru tot. Le voi da oamenilor banii.

"Asta e ceva ce nu ma asteptam sa aud de la el... Se pare ca a inteles deja ca daca mai continua asa, o sa ajunga mai mult ca sigur sa fie numit infractor."

(Cateva zile mai tarziu)

Tomomi si Hogai mergeau pe drum, cand deodata, o femeie ii opri si le zise:

-Nu a-ti vrea sa va ghicesc viitorul?

-Eh? Viitorul?

-Ba da! Vrem!

-Tomo..

-EU VREAU!

-Ooof, bine fie. Ah! Nu avem bani.

-E pe gratis copii.

Cei trei intrara in casuta femeii, si se asezara jos in prima camera. Femeia lua o bucata de hartie, pe care turna un praf rosu, pe care varsa un lichid, apoi ii dadu foc. Intinse mainile deasupra si inchise ochii. Mainile ei fura inconjurate imediat de o aura galbena de chakra. Deodata se sperie si isi deschise ochii.

-Fata va muri intr-un cocon de cristal... Fetito, ai cumva puteri?

-Nu...

-Imi ce scuze, dar nu pot continua. Va voi chema alta data daca mai aflu ceva. Ceva e in neregula... La niciun client nu am mai simtit acest sentiment de neliniste...

Hogai si Tomomi iesira pe usa. Tomomi incepu sa planga iar Hogai o lua in brate. Insa tot nu se oprii. Aceea a fost profetia care i-a legat si mai mult. De atunci Hogai a jurat ca va fi mereu alaturi de ea.

(inapoi in prezent - Hogai o infransese pe Katsuko)

(Lui Hogai ii apare in minte imaginea lui Tomomi inchisa intr-un cocon de cristal)

-... TOMOMIIII! zise el fugind repede spre ea. Nu fa asta, nu fa asta, nu fa asta, NU PLECA DE LANGA MINE!