Fukaya: Razbunarea Unui Ninja Orfan

Timpurile se schimba

(la carciuma preferata a lui Yoshinobu, locul unde se intalnise cu Kyoshi)

-Hmmm... Un pahar de suc!

-Imediat! Vad ca bautura asta noua incepe sa devina populara. Mai ales printre copii, muncitori si nevestele suparate.

-Neveste suparate?

-Da. Mai ales cele cu soti betivi. Le interzic sa mai bea alcool, asa ca singura optiune e sa puna in gura suc. Asta e. Se obisnuiesc ei. Daca continua asa, e posibil sa scada rata betiilor in sat.

-Hmm.... Poate ar trebui sa tin minte asta.

-Inca mai vrei sa conduci satul? Credeam ca ai spus ca o sa il lasi pe Tsukasa.

-Domnul Tsukasa a spus ca va fi conducatorul satului pana cand voi fi eu pregatit sa iau postul in primire.

-A, inteleg.

Un barbat intra pe usa si se aseaza pe scaun langa Yoshinobu.

-Doresti ceva de baut? intreba Yoshinobu.

-Nu, multumesc. Deocamdata nu. Tu esti propietarul?

-Nu, sunt doar un client fidel si prieten de-al lui.

-Eu sunt propietarul, zise barmanul.

-Il caut pe Fukaya Yoshinobu.

-Eu sunt, zise Yoshinobu intinzand mana sa salute.

-Imi pare bine de cunostinta, zise barbatul dand mana cu el.

-Cum te numesti si de ce ma cauti?

-Ma numesc Kubo Akio. Fac parte din Hokkyoukusei. Am venit sa iti dau o scrisoare din partea fratelui tau si a sefului nostru.

Akio purta un tricou negru, pantaloni gri inchisi, si avea o haina rosie inchisa cu maneca stanga scurta si cea dreapta lunga. Haina ajungea pana la genunchi si era desfacuta. Purta sandale si avea o masca pe gura (acea parte din haina care o aveau ninja trasa peste gura). Avea un par negru, cu doua suvite lungi in fata, ce ajungeau pana la piept si in spate avea parul scurt. Avea ochi caprui si o privire care te facea sa crezi ca se caieste mai mereu.

Acesta ii inmana scrisoarea lui Yoshinobu, care o desfacu si incepu sa o citeasca.

"Draga Yoshinobu, ma numesc Yamasaki Hogai si sunt liderul Hokkyoukusei. Eu si fratele tau, Kyoshi, te rugam sa vi urgent impreuna cu Akio, la sediul nostru. O grupare pe nume Scoala Nobila ameninta lumea. Avem nevoie de ajutorul tau! Aceasta a fost partea mea de scrisoare, pe spate vei avea partea fratelui.

Cu stima, Yamasaki Hogai."

"Draga Yoshinobu, te rog sa vii urgent impreuna cu Akio. Probabil ca a ajuns devreme daca citesti asta acum. Avem nevoie de ajutorul tau! Scoala Nobila ameninta lumea. Mai multe detalii vei primi cand vei ajunge aici. Ai incredere. partea asta a fost scrisa de mine. Te asigur ca nu este nicio scamatorie. Si casa iti demonstrez, iti voi spune ceva ce numai tu imi puteai spune. C."

"Rahat! Cand mi-a scapat marimea?"

-Bine, voi veni.

-Multumesc pentru alegere, Yoshinobu-san!

-Nu e nevoie de politete, zise Yoshinobu rusinat.

-In orice caz, trebuie sa ne grabim. Scoala Nobila va actiona in urmatoarea luna.

-Scoala Nobila? zise barmanul.

-Da. Aveti ceva informatii?

-Da, am auzit zvonuri cum ca au o fortareata in munti. O fata care cred ca avea in jur de 21 de ani a trecut zilele astea pe aici. Avea o armura neagra ciudata. Si un par lung si negru, si si, ochi rosii, si si, parea asa fioroasa. Nici bani nu am mai cerut. Am zis ca e din partea casei, mai mult de frica.

-Asta inseamna ca au trimiso pe ea.

-Cine e ea?

-Kokan Ayame. Elita elitelor Scolii Nobile. Sa mergem, Yoshinobu!

Cei doi plecara imediat spre locatia sediului, calare pe cai. Au ajuns intr-o padure dupa cateva ore. Akio il conduse pe Yoshinobu spre o mica denivelare, in care intrara apoi se teleportara in sediu. Sediul era o mica cladire, pe o insula destul de maricica. Era bine protejata cu ziduri. avea patru etaje si multe camere. Kyoshi si Hogai asteptau in fata usii cladirii.

-Bun venit! Fukaya Yoshinobu! Acesta este sediul nostru!

-Oaaaa! Mistooo! Cred ca am o idee. Ar mere un bar acolo!

-Ne gandeam la asta, tocmai de aia l-am trimis pe Kyoshi in Kumamoto, zise Hogai.

-Deci, care e faza?

Cei doi erau imbracati la fel ca Akio, pana si Kyoshi, isi schimbase hainele si luase uniforma, insa pastra palaria. Hogai avea un par rosu aprins scurt, cu ochi rosi.

-Yoshinobu, intai trebuie sa te alaturi grupului.

-Ok.

-Hoo, nici macar un dubiu. Indraznet.

-Deci, ma alatur.

-Atunci iti urez, BUUUUN VENIT!

-Mullll-tumesc!

-Yoshinobu, te-am chemat aici pentru a iti cere ajutorul, asa cum am scris si in scrisoare. O grupare de femei numita Scoala Nobila, a facut ravagii si a bagat spaima in oameni. Femeile si fetele sunt luate in acea grupare si antrenate, sau angajate ca menajere, servitoare, mesagere, si multe alte functii. Cele parasite, cele orfane, cele vaduve, toate sunt invitate in Scoala Nobila. Iar multe se duc, fara sa gandeasca. Se spune ca sunt mii de femei si fete in fortareata aia. Unele dintre ele sunt in stare sa omoare o armata de sute de oameni. Acelea sunt Cei 9 Ingeri. Unul dintre ei, Ayame, a trecut deja prin Kumamoto pentru a analiza satul. Cei 9 Ingeri sunt elita Scolii Nobile. Nu se stie cine conduce aceasta armata, dar se stie ca nu e dintre Cei 9 Ingeri. Ei primesc ordine de la cineva superior, astefl nu sar explica strictetea si disciplina lor.

-Deci mai pe scurt, o asociatie exclusiva pentru femei.

-Nu. O armata de femei, care ucid orice barbat. Femei care cred ca barbatii sunt jalnici, ca nu merita atentie, si ca sunt mai inferiori decat femeile. Ce e adevarat, femeile da nastere, femeile intretin curatenia in case, gatesc, fac orice munca casnica, si cresc copii mai bine decat ar face-o barbatii. Dar aceste femei sunt antrenate pentru distrugere. Cel mai probabil vor sa creeze o lume, in care barbatii sa devina sclavii lor. O astfel de lume, ar fi imposibil de realizat fara actiunile pe care le fac, dar daca ar exista, ar fi un haos total. Ar fi dominatia feminina, in loc de echilibrul intre sexe.

-Hmm... Fetele ale 9, au ceva puteri?

-Da. Sunt extrem de puternice, si folosesc arme sacre ale Scolii. Arme create odata ce o fata sau femeie intra in randul lor. Cei 9 Ingeri au sub comanda alte femei. Au practic propia lor parte din armata. Fiecare are propiul sediu in acei munti, unde locuiesc impreuna cu cele care le sunt credincioase si sunt sub comanda lor.

-Rahat... Suna cam periculos.

-De asta am vrut sa intri in organizatia noastra. Vei fi acoperit, si vei avea un nou nume, pentru a iti putea pastra numele nepatat..

-Nu doresc un nume fals. Vreau ca toata lumea sa stie ca Fukaya Yoshinobu nu fuge de nimic! Voi lupta purtand uniforma voastra, dar dupa ce totul se termina, ma voi intoarce inapoi in Kumamoto.

-Inteleg. Atunci sa trecem la restul lucrurilor importante. Acum ca ai acceptat si ca ai aflat despre ce e vorba, trebuie sa cunosti restul membrilor si sa incepi antrenamentul pentru a fi capabil sa lupti.

-Antrenament? Nu inteleg... Hmmm... Pentru ce?

-(dandu-si palaria jos) Pentru asta, Yoshinobu.

Ochii lui Kyoshi devenira verzi complet, apoi negri. Semnul Kyoteiganului aparu in ochii sai, apoi niste vene verzi aparura in jurul marginilor ochilor sai.

-Te vei antrena pentru a iti evolua Kyoteiganul! Yoshinobu!

-Kyoteiganul... Evolueaza?

-DA! Ceea ce vezi acum, se numeste Etapa A Doua!