Cap 12
Privind afara, fara chef,
In fata ochilor se-arata
Doi copii inofensivi
Ce-mpreuna ei se joaca.
La un momendat baiatul
Se indreapta catre fata
Si lui Magan i se parea
Ca era cam suparata.
Baietelui incerca a o inveseli
Dar micuta fata pe loc tresari.
Se uita la el putin infricosata
Si lacrimi pe obraji se scurgeau pe data.
Baiatul speriat, o lua in brate
Iar fata si mai speriata,
Il impinge si-l loveste
Odata si-nca-odata.
Baiatul ii da drumul
Si fuge inspre zare
Iar la scurt timp
Se-ntoarce cu o floare.
Era o floare-albastra
Ce-n lume-mprastia
Pace si iubire
Si toata dragostea.
I-o darui fetitei, mana-i tremura
Fata cand o vazu nu mai suspina.
Isi intinse mana, si floare o lua
O puse la piept si se bucura.
Fata se ridica de pe iarba rece
Si usor, usor intristarea trece.
Se-apropie de baiat ii saruta obrazul
Cu multumiri o mie.
Dupa asta amintire Magan se-ntrista.
Se uita in ghiozda si o carte cauta.
Cand in cele din urma caretea o gasise,
Cu mare sfiala ea o deschise.
In acea carte frumos se odihnea
Floarea albastra ce baiatul i-o inmana.
Floare a ramas la fel cum o primise
Dar Troy nu mai era baiatul ce i-o daruise.
CITEȘTI
Cupidon trebuie sa moara
RomantizmEste o poveste ce o descrie pe Magan incercand sa stea departe de ziua indragostitilor. In cele din urma aceasta zi ii vine de hac si tot ce mai are de facut e sa-si blesteme soarta si pe cel ce i-a cucerit inima pe 14 februarie