Liceul Fairy Tail : Dragoste Vs Popularitate (ÎN EDITARE ) ✔

Capitolul 29

Trecuseră câteva luni de școală iar sfârșitul anului școlar era aproape.
După ore Levi se hotărâse sa meargă pe jos acasă iar acum mai avea doar doua străzi de trecut. O gălăgie anume o făcuse sa își scoată căștile din urechi iar în fața ei era un grup de băieți.
"huligani" se gândii ea când le observase comportamentul lor prin care nu ar  dovedi ca au cei șapte ani de acasă.
Trecuse pe lângă ei nepăsătoare dar era imposibil ca cineva sa nu o observe așa ca unul dintre ei o prinse brutal de mână.

- Eh ce domnișoara drăguță, spuse unul dintre ei ce mirosea destul de tare a alcool.

Levi - Lasă-mă idiotule  !

Încerca să-l loveasca dar îi prinse și cealaltă mâna iar restul doar râdeau observând fata neajutorata din fața lor. Aceasta distracția a lor nu durase mult pentru că atacatorul lui Levi fusese pus la pământ imediat de o minge de fotbal care îl lovise în cap.

- Ce naiba ?! spuse unul dintre ei iar în fața lor aparu Gajeel deloc prea fericit.

Gajeel - Cine vrea sa se joace ? întrebase în timp ca o aura întunecată îl înconjura iar asta îi făcură pe acei huligani sa fuga mâncând pământul.

Gajeel - Ești bine ?

Ea doar îl privi suprinsa iar corpul ei micuț încă tremura puțin din vina fricii.

Levi - Gajeel , spuse ea iar în următorul moment îl luase în brate strans și câteva lacrimi își făcură apariția.

Gajeel - Hei, acei nemernici nu o sa mai scape așa ușor când îi văd.

Levi - Mulțumesc

Gajeel - E în regula

O strânse și el în brate iar amândoi au stat așa pentru câteva minute, încercând sa își facă curaj pentru mai mult ceea ce din păcate nu reușiseră dar pentru ei era bine și atâta.

Erza și Jellal erau la bibioloteca iar ea îl medita la mate deoarece acesta nu era "prea bun". Dupa un timp  Erza observă ca Jellal pricepe repede, mult prea repede, iar  aceasta își puse câteva semne de întrebare. Aceasta îi  întinse o mica capcana lui Jellal, punând-ul sa scrie o ecuație pe care nu avea cum sa o știe.

Jellal - E buna nu-i așa  ?

Erza - Îți dai seama ca eu nu am făcut cu tine acest timp de ecuații nu ?

Jellal - Ah chiar așa,  spuse în timp ce își dase seama ca picase într-o capcană.

Erza - Nu înțeleg, de ce ai făcut asta ?

Jellal - Am vrut sa petrec mai mult timp cu tine.

Erza - Eh ?

Jellal - Voi fi sincer , te plac, spuse în timp ce o privi în ochii cu puțină stanjeneala.

Ea doar îl privea suprinsă iar obraji ei deveniseră colorați instant.

Erza - Asta chiar ma luat prin surprindere

Jellal - Dar sentimelele tale  ?

Erza - Și eu te plac,  spuse emoționată neputand să-l privească din vina rușini.

Spre surprinderea ei Jellal se apropiase de ea și își lipise buzele de ale ei formând un sărut tandru.

În acest timp Juvia și Gray mergeau împreună acasa ținându-se de mână ca doi tineri îndrăgostiți precum și erau.

Juvia - Juvia îl iubește pe Gray-sama mult ! spuse ea fericită și entuziasmată

Gray - Stiu asta

Juvia - Dar Gray-sama de ce nu îi spune lui Juvia ca o iubește și el ?

Gray - Nu trebuie să o spun dacă o fac.

Ea îl rugase să-i zica 'Te iubesc', dar Gray nu îi spuse nimic si doar tăcea.

Juvia - Asta înseamnă ca nu o iubesti pe Juvia ?

Gray - Nu spune asta, logic ca nu e asa

Juvia - Atunci de ce nu mi-ai zis niciodata 'Te iubesc' ?

Gray - Pentru ca e jenant, spuse în timp ce roșise la față.

Juvia - Atunci este suficient sa stiu că ma iubesti,nu este nevoie sa o spui, Juvia stie

Gray doar o privise iar în următoarea secundă o saruta iar ea îi răspunse la sărut fără vreo ezitare.

Te iubesc ! o spuse în gând

Natsu reuseste să o scoată pe Lucy la o întâlnire ,chiar daca aceasta refuzase la început pana la urma o convinse. Totul decurse perfect ,vorbiră ,răseră, și se tachinara. Seara ajunsera în parc unde încep să sa se plimbe.
El o roaga pe Lucy sa închidă ochii, pentru că vroia sa-i arate ceva anume.
Aceasta face întocmai si se lasa puratata de Natsu, când el îi spune ca poate sa-i deschida, ea ramane uimita de imaginea din fața ei. Un lac plin de petale de sakura iar luna care se reflecta în el îi dase o ambianță romantica și chiar magică.

Lucy - Este.. spuse ea în timp ce încă se minuna de imaginea în fața ei.

Natsu - Frumos , o completa el iar ea doar aprobase din cap și îi zâmbi.

Lucy - Nu am vazut de mult ceva la fel de frumos ca locul acesta.

Natsu - Eu stiu ceva mai frumos ca acest loc ,spune Natsu cu o voce jucăușă

Lucy - Ce ?

Natsu - Zambetul tau îi spuse rozaliu,iar fata roseste lasandu-si privirea în jos.

Trecuse ceva timp de cand cineva îi facuse un compliment asa frumos, iar ultima persoana care o facuse era el. Persoana pe care o iubise din toata inima, persoana pe care încă o iubeste din toata inima.

Lucy - Natsu, spune ea aproape soptind

Natsu - Ce s-a întâmplă ,
Lucy ? întreba  rozaliul,dar nu mai apuca să reacționeze, căci se trezeste sarutat de ea.

Lucy - Te iubesc ! spune Lucy rosie la fata,dupa ce rupe sarutul.

Natsu doar îi zâmbi și își lipise fruntea de ai ei.

Natsu - Si eu te iubesc, te voi iubi mereu.

Lucy - Te voi iubi mereu, repetase ea zambindu-i.

Sfarsit  ^^ Sper că va placut :3