Alergam. Doar atat puteam sa fac. Vantul imi crea onduleuri in par. Ma simteam libera,fara griji,parca puteam zbura. Dar,deodata...nisipuri miscatoare! Eram inconjurata de nisipuri miscatoare! Ciorile dansau in jurul meu. Nu ma puteam misca. Eram ca un inger fara aripi. Nu puteam sa zbor!
-Adu somniferul! Repede! Tensiunea ii creste! Misca-te! Domnisoara...domnisoara!!,striga cineva zgaltanindu-ma de umeri.
Ma simteam amortita si foarte obosita. Parca facusem un maraton de 10 km fara pauza.
-Auu!
Un ac imi strapunse pielea.
-Domnisoara,acum o sa va simtiti mai bine. Veti dormi mai mult timp,dar este in avantajul dumneavoastra!
-Nu-mi mai spune-ti "domnisoara"...sunt Meredith...M...E...R...E....D...I...T...H...
Chestia aia deja isi facea efectul. Simteam ca din nou cad de pe o cladire in gol. Am adormit. Din nou.
********* dupa o zi*******
-Cum se simte?
-Acum doarme. S-ar putea ca peste doua zile sa o externam. A fost destul de mult pentru ea.
-Stiu,stiu...
Vocea aceea imi suna foarte cunoscuta...Ah da, era El . Cel care m-a adus in starea asta jalnica. Angajatorul.
Il vad intrand agale in cadrul usii mele. Era imbracat cu un tricou negru si o pereche de jeans. In picioare purta o pereche de conversi. Era WOW.
- Vad ca te-ai trezit.,imi spune pe o voce neutra
-Da,dupa cum vezi...cat am dormit? il intreb cu un oarecare suspin.
-Trei zile...
-Aveam nevoie de odihna...
-Am venit sa-mi cer iertare. Stiu ca ce am facut este ceva foarte urat,dar as vrea din tot sufletul sa accepti acest mic cadou.
-Ia te uita, Mister Politicosu' imi ofera un cadou...ii raspund taios.
-Te rog,nu fii incapatanata...
-Am sa-l accept,dar nu te gandi ca am terminat cu tine.
Acesta imi afisa un zambet scurt,dar imaculat. Iesi din sala si ma saluta.
Dupa el,intra asistenta,care, se vedea de la mii de kilometri ca era pur si simplu fermecata de acest "print".
-Cum te simti? ma intreba aceasta.
-Ma simt bine. Acum,serios...cat am dormit? intreb pe un ton plictisit
-Trei zile...Baiatul ala care a plecat de la tine a stat 24/24 langa tine. In fiecare minut,aici,cu tine. Cred ca te place foarte mult. Daca ai sti cata grija a avut de tine...
-Ala?! Nici nu stiu cum a indraznit sa stea langa mine,tinand cont de...
-De ce? ma intreba revoltata asistenta.
-Tinand cont de faptul ca acesta m-a jignit,raspund eu incercand sa ma calmez,aceasta cauza esuand.
-Nu stiu ce sa zic,imi vorbi pe un ton fals doctorita.
Aceasta imi dadu un pahar de apa si o pastila pe care am inghitit-o cu usurinta. Apoi,mi-a bagat o substanta intr-o sticluta.
-Aceasta bautura,trebuie sa o bei odata la sase ore. Te voi mai vizita. Eu cred ca nu va potriviti!
-Cine cu cine nu se potriveste?,intreb eu disperata.
-Tu cu el...nu sunteti facuti unul pentru altul.
Nu stiu cum,dar in mine s-a nascut un sentiment de gelozie. M-am facut rosie la fata,si i-am spus:
-Multumesc frumos pentru sfaturi si ingrijiri. Dar,dupa accident,cu ce m-am ales?
-Un picior rupt si o mana fracturata. Cred ca iti e de ajuns!,imi spune amuzata.
Am inceput sa radem ca doua nebune.
"Numarul 16 sa se prezinte la biroul de informatii ,va rog!" . Acest mesaj rasuna in tot spitalul.
-Se pare ca trebuie sa plec! Ne mai vedem! imi raspunse asistenta.
-Stai putin! Cum te numesti sau... cum sa-ti spun?
-Carla...Watson.
Asistenta pleca. Iar am ramas singura. Din nou.
Imi trebuia neaparat un memento din ultimele 3-4 zile. Cum a putut William sa faca asta? Asta chiar m-a dat peste cap.
Pe noptiera,bazaia ca un nebun telefon. Patru mesaje asteptau sa fie citite.
"Se pare ca ai scapat ieftin"
"Data viitoare,va fi mai rau.."
"Tu nu stii multe despre tine si parintii tai.."
"Dar in curand vei afla crudul adevar..."
Disperata,scriu primul mesaj care mi-a trecut prin minte:
"Cine esti?"
Necunoscutul imi raspunde:
"MOARTEA TA!"
CITEȘTI
Not Today
Action~Aerul imi iesea sacadat printre dinti. Eram blocata. Nu stiam unde sa ma duc,ce sa fac...dar stiam un singur lucru...trebuia sa fug! Era pe urmele mele,dar nu-l vedeam. Puteam simti asta in aer. Fata imi ardea si eram ingrozita de ce s-a intamplat...
