Capitolul 20

6 1 0
                                    

Dupa dus,m-am schimbat si am dormit 3 ore. Nu m-am odihnit cum trebuie,dar a fost bun.

Era deja seara. M-am trezit ametita,deoarece nu-mi bausem cafeaua. Mi-am facut una,mirandu-ma cum de aveam deja cafea in camera,si am iesit pe balcon. Dar,inainte sa ies mi-am luat si o tigara din pachetul pe care il aveam la mine.

In ultimul timp am inceput sa fumez,chiar daca Will imi interzicea.
Wil... imi este foarte dor de el,mai ales ca am plecat pe neasteptate.
Fumul tigarii se propaga lent,asa cum imi placea. Inca de cand eram adolescenta, adoram momentul in care fumul facea jocuri cu lumina. Ma fascina.
Apartamentul meu se afla tocmai la etajul 4 ,de unde puteam vedea lejer tot orasul. Luminile de ici-colo imi ofereau o vaga impresie de tristete. Orasul Vladimir nu era chiar asa de deosebit fata de Volgograd care ascundea multe lucruri.
Ma trezesc din reveria mea,deoarece aud un zgomot foarte suspect. "Asta nu-i a buna!"
Imi las cafeaua undeva pe o masuta de pe micul balcon, si incep a inainta, cu o oarecare frica.
Am pasit in camera, si din spatele meu se ivi un pumn care avea drept ca tinta capul meu.  Ma feresc, si privirea mea se intersecteaza cu cea a roscatei din lift. 
Ii imobilizez mana si incerc pe cat posibil sa ii dau doua palme. Fata asta stia sa se bata.
Roscata se invarti si scapa din stransoarea  mea. Incearca sa-mi dea un pumn in fata,dar nu reuseste,pentru ca eu ma feresc exact la timp. Ma rotesc si ii dau un pumn de toata frumusetea,urmat de un picior in burta si un cap de perete. Deja roscata era ametita. Aceasta scoate pistolul pe care eu nu-l observasem si il indreapta spre mine,bucuroasa ca i-a reusit tentativa. Fata ei era sangeranda si rosie de la atatea lovituri. Incearca sa vorbeasca,dar se multumi cu o strambatura. In momentul ăla,asa cum am invatat la agentie,am dat cu piciorul in pistol si acesta a zburat ca dus in celalat colt al camerei. "Pe toti pandicornii mei! Ce tare sunt!". Un moment de neatentie mi-a trebuit,si deja roscata mi-a plasat un pumn in burta. Nu stiu cum aratam,dar pe dinauntru,durerea ma sfasia. Un pumn si o alta palma au facut contact cu corpul meu.
Eram deja la pamant.
Am facut rostolirea inainte exact asa cum am invatat la gimnastica,si am ajuns la pistol. L-am ridicat si am fixat-o cu el pe roscata.
-Si ziceai ca nu stiu sa lupt...
Am apasat pe tragaci,si acelasi zgomot surd a invaluit camera. Roscata era moarta. "Dead,baby!"
M-am apropiat de ea si i-am luat telefonul pe care il avea. Asemanator cu cel al Carlei. Asta era trimisa lui Vasicovici. Acum imi aminteam. Roscata asta era aia care m-a rapit de la magazin. Am dat nas in nas cu ea. Isi merita soarta.
Si cum obiceiul a ramas obicei,am facut cateva poze trupului. Pozele aveau sa fie trimise lui Vasicovici. Ce-i drept e drept! Am trantit telefonul pe pat la fel si eu. Am mai aruncat cateva priviri roscatei,dar nu stiam ce sa fac cu ea.
Am luat telefonul  si am trimis pozele singurului contact din agenta: Vasicovici. "Perfect!"
Dar cu trupul ce faceam? M-am indreptat spre baie sa-mi curat fata,timp in care o idee imi trecu prin ganduri.
Am scos capul pe usa apartamentului. Nimeni. Muzica rasuna din plin in salonul mare. Cred ca era o petrecere. Superb! Era sansa mea. Inchid camera si iau cheile cu mine. Cobor toate cele patru etaje. La fiecare etaj,se inaltau semete multe lumini si tablouri. Hotelul ăsta este impresionant!  Pe cand coboram,mi-am pus gluga pluoverului pe cap. Dupa coborare,m-am ghidat dupa miros. Bucataria! Am luat pe un hol mic spre dreapta si apoi la stanga,unde holul se intrerupea. Nu era nicio bucatarie,era doar un om care stergea de zor o parte mizerabila a holului. Ma indrept spre el si ii dau cu bidonul cu solutie de gresie. Acesta cade,dus parca de valurile apei. Il iau de brate si ma indrept intr-un colt intunecat. Imi trebuiau hainele lui. I-am luat micuta jacheta de servici si pantalonii. Imi era de ajuns! M-am imbracat cu jacheta si pantalonii care imi erau cu trei marimi mai mari. Eram amuzanta imbracata asa! Am luat caruciorul in care erau tinute tot felul de lucruri,si un sac menajer mare.M-am indreptat tiptil spre lift,unde am ajuns,la etajul 4. Aveam un noroc chior,pentru ca petrecerea de la parter era in toi,si daca m-ar fi vazut cineva, sigur si-ar fi pus cateva intrebari...sau mai multe. Liftul s-a deschis si m-am indreptat catre camera mea. Am deschis-o si deja mirosul sangelui era in aer. As fi fost eu, cea care ar fi stat acum jos,impuscata,poate,in cap. Mi-am alungat gandul acela si am invelit trupul mic,in sacul menjer (eram de Doamne-iarta-ma-dar-tre'-sa-scap). Dupa activitatea cu pricina am pus trupul inca cald al roscatei in carut. Mi-am scos hainele si le-am pus in sacul improvizat. M-am asigurat ca nu sunt multe semne,si am plecat. Am coborat cu acelasi lift,la parter, am luat-o pe aceleasi coridoare,unde am dat de iesirea de "serviciu". Iesirea de serviciu,insemna, spatele hotelului,unde erau amplasate multe tomberoane. M-am indreptat cat de repede am putut catre un tomberon plin. De aici,puteti ghici! Am legat gura sacului,am luat roscata si am azvarlit-o direct in tomberon. Sunetul era de parca as fi aruncat un sac cu gunoi...nu era o diferenta prea mare,tinand cont de ce aveam in el. Am luat caruciorul,si m-am indreptat catre omul caruia i-am dat cu bidonul de solutie in cap, care abia se ridicase in capul oaselor,dupa un somn de 10 minute. Ma indrept spre el,iau un mop din apropiere,si din nou ii dau in cap. Cade usor ca o frunzulita!
Iau caruciorul,il asez la loc si pornesc catre camera mea.
Ajunsa acolo,imi iau cheile si bagajele si ma indrept catre receptie,unde nu mai era blonda sparta-n figuri.
Ii spun unei doamne de acolo numele meu si ii ofer cheile.
Ies din hotel si iau primul taxi pe care il vad. "Urasc taxiurile!"
-Sunteti liber?,intreb in rusa.
-Da!
Ma urc in el si salut soferul .
-Unde mergem?,ma intreaba acesta.
-In Strawverg,numarul 16!
Soferul demareaza in forta,in timp ce eu mai arunc o privire hotelului.
"Ce mai aventura!"

Hristos a Inviat! Stiu ca e cam tarziu cu capitolul,dar n-am avut ce face. Nu mai este mult pana se termina cartea! Va spun asa,ca sa va faceti un reper. Capitolul ăsta am vrut sa fie mai creepy 👻👻👻💀. Sper ca am reusit! Spor la citit! Pe mai tarziu! 👽👽👽👻👻👻👻👻👻👻👻👻👻(OMG imi plac fantomele! 😂😂😂)

Not TodayUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum