Capitolul 21

8 1 0
                                    

Aproape ca ma ia somnul in taxi. Soferul opri deodata.

-Am ajuns?,intreb eu.

-Da!

-Cat costa?

-Zece ruble!

Ii dau banii soferului si acesta imi multumeste.

Ies din taxi,si nu mare mi-a fost mirarea cand am aflat ca eram in fata unei cladiri din caramida. "Tipic!"

Vreau sa intru,dar imi aduc aminte de bagajele mele...care au ramas in portbagajul taxiului. WTF?! Mi-am dus mana la sold,si m-am linistit. Aveam la mine un pistol. "Pana aici,e totul bine!".

Am intrat sovaitoare in cladirea inalta,si un miros invada cladirea. Mirosul canalizarii.

Am mers mai departe,cu pistolul in mana.

-E cineva aici?,strig eu,la care eco-ul se intoarce,parca facandu-mi in ciuda.

Merg,pana dau de o scara. Am mers incet spre ea. Inima-mi bubuia,parca vrand sa o iau la fuga. Singurul sunet pe care il auzeam era sunetul inimii. Parca nici nu mergeam,parca simteam ca zbor pana la scara. Am urcat pe ea,pana am dat de un hol pustiit cu pereti decojiti. Era mai rau ca in filmele de groaza. Holul arata ca un hol de la morga. Asta nu suna prea bine!

Imi iau inima-n dinti si merg mai departe.In spatele meu aud o miscare. Ma intorc si spre surprinderea mea,aceeasi ochi cunoscuti ma fixeaza. Era Claire,surprinzatoarea mea sora!

-Buna sa-ti fie inima,surioara!,imi spune Claire afisandu-mi zambetul ei perfect.

-Ce cauti aici?,spun eu nedumerita.


-Sa spunem ca am venit sa te salvez!,imi spune Claire indreptand un pistol catre mine.

Cu un design remarcabil ce il face usor de recunoscut, Colt 1911 este una dintre cele mai utilizate arme de catre fortele de ordine si armata. Pistolul a fost folosit de trupele americane pe toate fronturile din Primul Razboi Mondial si continua sa fie utilizat si in prezent.

-Lasa pistolul!,spun eu pe un ton grav.

Imi iau pistolul primit de la agentie si il indrept spre ea.

-Daca nu...ce o sa-mi faci?

-O...sa...te impusc!,spun eu ezitand.

Un sunet silentios se auzi. Sunetul unui pistol care trimitea "albinute" catre pielea mea. In secunda urmatoare,totul din jurul meu a inceput sa se roteasca:ori lumea,ori lumea cu mine. Totul in jurul meu,a devenit negru.

*****?*****

-Haa? Ce ziceai,ma?

Raza mea vizuala a detectat un barbat care tipa de zor la un telefon.

-Du-te dracu'!,tipa barbatul si tranti telefonul de perete.

Telefonul se facu bucatele. Poate ca nu am desfacut niciodata un telefon,cu scopul de a vedea ce contine,dar acum,stiam sigur ce contine.

Deodata,o durere de cap ma strafulgera. Am dat sa ma ridic,dar eram legata de un scaun...cu lanturi. Au considerat ca e mai bine daca m-ar lega de un scaun de fier cu niste lanturi. "Buna idee,dar eu tot am sa scap!".

Barbatul inalt si slab din fata mea,cel care a trantit telefonul de perete,isi indrepta privirea catre mine.

-Eh,te-ai trezit,adormita padurii?

-Vezi sa nu te scuip in ochi,idiotule!,ii replic eu.

-Hai,hai,vezi cu cine vorbesti!

-Sau ce?,intreb ridicand o spranceana.

Not TodayUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum