We need each other

De necrezut!

   Carla's P.O.V.

Aoleeeu...e deja 00:00 iar eu in loc sa dorm, ma gandesc la prima mea zi de liceu la Westchester, care a fost neasteptat de grozava. Mi-am facut prieteni noi, dar un singur lucru, sau mai bine spus persoana...mi-a atras atentia. In timp ce vorbeam cu Sarah, am vazut un grup de tipi super draguti, unul mai bun ca altul. Deodata unul din ei a venit la mine. Negrul era chiar dragut, nu ma intelegeti gresit, dar nu era genul meu. Il chema Roland si din fericire mi-a facut cunostinta si cu ceilalti prieteni ai lui: Marcus, Cara si Chris...si... TERRANCE.CARE.ITI.TAIE.RESPIRATIA.

Cara era o tipa chiar draguta si simpatica, plus ca era imbracata cu cele mai noi si tari haine. Marcus si Chris erau si ei foarte de treaba.

Terrance in schimb era..DIVIN!! Era asa de inalt si bine facut.Spatele si bratele lui erau bine definite, nu pline de muchi...exact cat trebuie, observandu-se usor prin tricoul alb, care-i punea in evidenta bronzul superb.
Avea cel mai frumos zambet pe care l-am vazut vreodata, dinti perfecti de un alb imaculat. Ochii lui verzi ca un smarald, m-au patruns pana in adancul inimii. Sa nu mai spun de buzele lui carnoase si rozalii ma faceau sa ma topesc doar privindu-l. Parul era aranjat perfect! Era genul de baiat pe care il vezi doar in filme...era real?

Fiecare particica din el ma facea sa o iau razna. Cu cat stateam mai mult langa el,  cu atat il voiam si mai mult. Dar nu am dat nimic de inteles...m-am lasat "agatata"  de Roland doar pentru a fi mai aproape de el. Era o oportunitate nu o puteam refuza. Nu aveam curajul sa-i spun din prima zi ce simt pentru el. Poate avea prietena, sau poate...nu eram genul lui..sau era gay. Dar nu, nu cred ca era cazul. Nu mi se putea intampla asta tocmai mie. Poate ar trebui sa ma bag in pat si sa incerc sa dorm, totusi e cam tarziu.

TERRANCE'S P.O.V.
     *Trrrrr*

Aud alarma, un sunet pe care-l detestam. M-am dus sa fac un dus. Datorita diminetilor petrecute de mama la spital, tata a invatat sa gateasca. Sa fiu sincer, nu e chiar asa rau.

- Neata tata! Ce manacam azi? intreb eu nu prea entuziasmat.

- Neata fiule! Ma gandeam la omleta cu bacon si o cafea, ce zici?

- Suna bine, dar as vrea un suc de portocale.

- Suc de portocale sa fie!

- Tatiii! Mie fooaame!

- Imediat scumpo! Ce ai vrea sa mananci azi?

- Hmm...cereale cu lapte.

- Sophie, azi vin eu sa te iau, deci sa ma astepti ok? zic eu sigur pe mine.

- Iaaaiii! Dar sigur vii da? Si..poti sa vii sa ma iei din clasa? Colegele mele o sa fie asaaa invidioase! Stii...toate te plac!

- Ahahaha! Nu mai puteam de ras!  Ok, dava vrei tu vin.

-  Supeer!

Dupa ce am mancat, mi-am luat haina si pana sa ajung la chei, J.C. cainele meu, un husky de 3 luni, le fura si incepe sa alerge cu ele prin curte.

- J.C. oprestete! Vino aici! Sezi! Oh caine nebun! Nu, nu, nu, te rog, nu in baltoaca aia!

De pe veranda tata si Sophia  ma priveau cum il alergam ai radeau in hohote.

- Haide fiule, ce faci? Te face un catelus?

- Oh tata, foarte amuzant! Ar trebui sa vii tu aici sa il alergi si apoi sa mai spui ceva!

- Terrance ai grija! Ma avertiza Sophie...si exact cand m-am intors, J.C. a inceput sa se scuture pe mine, murdarindu-ma de noroi din cap pana in picioare.