We need each other

Impreuna

Mi-am luat cheile si am coborat repede pe scari, dar spre surprinderea mea, Terrance era in casa mea, la usa mea, cu mama mea si...

-Ce cauti tu aici? il intreb surprinsa.

-Pai... am venit sa te iau.

-Dar am zis ca stiu sa ajung...

-Nu nu stii... plus ca e 6:30 si nu ai ajunge la timp.

Pffff... baiatul asta imi citea gandurile. Cum de a putut sa-mi faca una ca asta? Doar i-am zis ca pot veni singura.

-Mama, el e Terrance, coleg cu mine! ii zic eu mamei care era pe dinafara.

-Incantata de cunostinta, Terrance!

-De asemenea domna Evans!

Am plecat de indata deoarece nu voiam sa dau  prea multa socoteala mamei de ce fac, unde ma duc, de ce ma duc etc, iar in drumul nostru spre restaurant imi veneau tot felul de intrebari in minte...

-Hei... de unde ai stiut ca eu inca nu plecasem de acasa? il intreb eu curioasa.

-Nu am stiut!

Nu l-am mai intrebat nimic, ramasesem fara voce parca. Mi-era putin rusine deoarece eu nu am facut altceva decat sa fiu o povara pentru el in ultimele zile, era ca si cum imi luasem sofer.

-Am vazut ca masina ta era inca in curte si cu transportul in comun nu te duceai tu pentru ca nu stii pe unde sa o iei.

-Ce? il intreb dezorientata pentru ca nu stiam despre ce vorbeste.

-M-ai intrebat de uunde am stiut ca nu plecasei. Iar eu ti-am explicat.

-Ahh...

Nimeni nu a mai zis nimic pana am ajuns la restaurant. Era prea liniste, devenea demoralizator. Norocul meu a fost ca am ajuns cam in 15-20 de minute si nu a fost nevoie sa ma gandesc la un subiect de discutie.

-Hei gasca! ne saluta Cara entuziasmata ca nu ajunsese singura prea devreme.

-Hei Cara! ii raspunse Terrance. Ce faci? Unde e Melissa? Nu vine?

-Ei si tu acum.. ce e cu atatea intrebari? Ai rabdare ca ajunge ea acum.

-Buna ziua! ii spune Cara unei femei care lucra la restaurant, avem o rezervare pe numele Cole, Terrance Cole.

-Stati numai putin sa caut in baza de date. Ah, gata, veniti dupa mine.

Ne dusese intr-o sala imensa, aranjata modern cu nuante pastelate si frumos asortate. Era un restaurant specific Beverly Hills, dar aceasta sala era putin diferita deoarece mesele erau mult prea mari si scaunele departate unul de celalalt.

Dupa ce ne-am asezat si a discutat despre ce meniu vom adopta pentru noaptea balului, imediat ne-au adus platourile cu mancare in fata noastra. Acum intelesesem de ce mesele erau asa de mari.

Am fost toti de acord sa alegem un meniu usor si diversificat, cu multe aperitive dar si deserturi cu ciocolata in mare parte.

Se facuse ora 9:00 P.M., iar toti ne-am retras spre casele noastre. De data aceasta, Cara a fost cea care m-a dus acasa deoarece trebuia sa se intalneasca cu Chris iar el statea in apropierea casei mele.

Seara, am petrecut-o alaturi de fratii mei jucandu-ne Adevar sau Provocare si Nu te supara frate.  Erau jocurile noastre preferate. Le jucam adesea cand eram mici pe veranda din fata casei si de fiecare data cand Jesse pierdea, tot cartierul trebuia sa stie.

Era o noapte calduroasa asa ca nu prea aveam somn. Ne-am jucat pana am ramas fara energie apoi i-am pupat de noapte buna si m-am dus in camera mea. In timp ce ma spalam pe dinti, vad prin oglinda de la baia mea, o carte care era pe pat. O carte cu coperta albastra si cu doi ochi ce vegheaza peste intreg orasul. Era una din cartile pe care le luasem de la biblioteca. Dupa ce m-am spalat, m-am dus si am luat cartea si m-am asezat pe fotoliul din camera mea pregatita sa o citesc, cand deodata ma speri deoarece era prea liniste in casa,  la auzul telefonului meu. Era un mesaj de la acelasi necunoscut care nu-mi dadea pace in ultimul timp.