We need each other

Noii prieteni

Nu pot sa cred ca sunt in masina cu cel mai dragut tip pe care l-am vazut vreodata. Pana si masina lui mirosea demential. Avea o culoare argintie superba, stralucea la lumina zilei iar caroseria era din piele alba... era o decapotabila suuperba!! 

In masina, Tarrence dadu drumul radioului la maxim. Tocmai se termina o melodie pe care nici nu o auzisem pana atunci, cand incepe una din melodiile mele preferate. Era genul de melodie ''vrei sa te distrezi si sa uiti de toate? da tot ce poti!'', era melodia lui Lou Bega-Mambo number 5. Deodata incepe sa cante Terrence melodia, desi era un pic cam afon, era asa amuzant si modul prin care  canta melodia, cu atata pasiune, era de necrezut. 

-Hai canta cu mine! imi zise cu un zambet larg afisat pe fata lui in timp ce ma holbam la el pentru ca lumea de afara se uita cam ciudat la noi.

-Nu cred ca pot...

-Hai impreuna cu mine!

-Ok... De ce nu?! 

Incepusem sa cantam din toti plamanii si cu toata forta nostra. aratam ca doi nebuni deoarece gesticulam si dansam cum puteam. Norocul meu era ca azi iesise soarele si masina era decapotabila asa ca m-am ridicat in picioare, mi-am luat aer in piept pentru ca trebuie sa recunosc, imi era putin frica deoarece nu mergeam asa incet pe sosea, si am inceput sa cant in timp ce lumea se uita la noi ca la masini straine. 

-De ce nu mi-ai zis ca sti sa canti? ma intreba Terrence uimit parca de ce tocmai se intamplase

-Pentru ca nu e cine stie ce....

-''Nu e cine stie ce?'' Esti geniala. Ai o voce superba> Ai facut canto?

-Nu.. am facut scoala de muzica. Mama mea stie sa cante la vioara de la 5 ani iar eu m-am gandit ca ar fi frumos sa invat sa cant la un instrument, asa ca am ales pianul. Mi s-a parut cel mai frumos desi nu e deloc usor, e nevoie de multa munca si pasiune. Mai exact 80% pasiune pentru ca fara ea, nu faci nimic..

-Wow.. super. De cand faci pian?

-De la gradinita.. si deoarece mama a facut canto in copilarie, m-a invatat si pe mine cateva tehnici de a canta.

-Noi avem o trupa in scoala. Trupa scolii.. l-ai cunoscut pe Roland.. si el canta in trupa. E chiatarist iar Marcus e solist. Poate faceti un duet candva. 

-Haha! Nu cred ca se va intampla asta. zic eu deja vizibil rusinata desi nu intelegeam de ce.

Deoadata ne-am oprit in fata gadinitei. Era o gadinita particulara deoarece era prea frumoasa. Avea niste geamuri enorme, cu gazon bine ingrijit, copaci de aceeasi dimensiune, leagane, topogane, spatii amenajate cu nisit, mese cu scaune unde copiii puteau lua masa la aer curat.. mereu mi-am dorit sa merg la o gradinita ca asta, nu la una cu 30 de copii in clasa si 2 educatoare care abia daca stiau ce vrei.

-Ma astepti aici un pic, da? I-am promis ca ma duc sa o iau din clasa ei. imi spuse pe un ton bland si cu o fata senina. Se vedea ca o iubeste mult pe surioara lui.

-Da sigur, nicio problema!

In timp ce se indeaparta de masina si intrase in cladire, m-am dat jos din masina pentru ca imi amortisera picioarele si am vazut la o masuta un baietel care statea ghemuit, cu picioarele la gura si plangea.. M-am apropiat de el si am vazut ca in dreapta lui avea tinut strans in mana un breloc cu o veverita si o ghinda pe care o manca. Era genul de bleloc pe care il pui la chei ca sa iti aduci aminte mereu de cineva drag. 

Ma apropi de el usor, ma aplec spre el si ma asez langa baiat in aceasi pozitie pe care o avea si el.

-Hei! Buna! Sunt Carla! ii spun zambind si cu o voce calda. Nu voiam sa-l speri..