Criminal//Yoonmin

•Jimin•

M-a ridicat în brate punandu-ma pe umarul lui si a urcat scarile pana in camera sa, unde am fost trantit in pat.

-Stai aici.

-Nu e ca și când as avea unde sa plec Yoongi.

El zambeste si pleacă din camera, întorcându-se după mult timp cu o sacoșă în mana. A scos din ea pansamente și creme punându-le pe pat.

-Trebuie sa îți dai bluza jos.

Eu am făcut cum mi-am zis astfel ramand la bustul gol. M-am uitat atent la el în tot acest timp.Era rosu în obraji de la frig (cred), si se chinuia sa îmi panseze rana.

-Ți-ai scos...

-Glonțul? Da.

-Mhm...

Parea ca se simtea rau, oare regreta?

-Am terminat..., spune si aranjează lucruile prin camera, după care se tranteste langa mine în pat.

-Uite Jimin, imi pare rau, doar ca...

-Taci, nu vreau sa știu - spun și ma întorc cu spatele la el incercand sa adorm.

-Nu as fi făcut nimic din toate astea dacă nu m-ai fi provocat.

-EU TE-AM PROVOCAT? ȘI DACĂ AM FACUT-O TREBUIA SA MA ÎMPUȘTI? PUTEAM SA MOR YOONGI!!

-Dar nu ai murit...

-MULTUMESC! țip nervos.

Ma ridic din pat si ies din camera.

-UNDE TE DUCI?!

-LA BAIE!!! VREI SA MA ÎNSOȚEȘTI?

-Nu mai țipa ca te aud ..., spune si isi lipeste palmele de urechi.

Eu trantesc usa de baie si ma asez langa ea plimbându-mi mana in par si tragandu-ma de câteva fire .Lacrimile calde mi se scurgeau pe obraji. Dupa ceva timp i-am auzit pasii. Și el statea proptit de usa doar ca pe partea cealaltă, si-a lipit mana de clanța o data cu mine. Eu m-am oprit din suspine și am încercat sa aud ce zice.

-Iubitule...n-nu mai plange, m-ma doare...

Mi-am dat ochii peste cap si mi-am șters lacrimile, clatindu-mi fața cu apa. Am iesit din baie și m-am uitat la cum stătea sprijinit de tocul ușii, fețele noastre erau periculos de aproape.

-Yoongi?

-Da?

-Imi e foame. 

El rade si imi ciufuleşte parul.

-Du-te in camera iti aduc eu acum mâncare.

Ma duc și ma asez pe pat, auzindu-mi stomacul ghiorăind. Un val de caldura a invadat camera, asa ca m-am intins cu capul pe perne, si pana sa mănânc...

Am adormit.

🌸