Criminal//Yoonmin

•Jimin•

M-am ridicat din pat, având o durere de cap. Imi era atat de greata, deodata am simtit cum se invarte pământul cu mine, am alergat la baie și am început sa vomit. Imi aminteam secvente din noapte trecuta, dar nimic clar, ceea ce știam sigur era ca eram complet gol, asa ca probabil nimic bun nu s-a întâmplat.

Yoongi dormea adanc, si nemiscat, era frumos...cum razele cădeau pe pielea lui fina și cum pieptul i se ridica incet. Imi plăcea sa îl privesc. Zambesc, ma duc la baie și îmi clătesc fața cu apa, eram palid și buzele mele prinsesera o nuanță dubioasa de mov. Cobor în bucătărie și pun sa îmi fac ceai, uitându-mă pierdut la aburii care se ridicau. În casa noastră era cald, dar totusi lipsea ceva... nu îmi dau seama de ce ma simt atat de singur.

Deodata cineva ciocane la usa, acel zgomot facandu-ma sa tresar. Imi pun chilotii, pantolonii repede și deschid incet...nu era nimeni. Ma uit in jos si vad un colet...stiam de la cine e. Il asez pe canapea si incep sa il deschid . In interiorul sau se aflau o poza și o scrisoare. Ma uit la fotografie, simteam cum rosesc. Eram eu și Yoongi aseară, în timp ce....o las în jos rusinat, deschid plicul și citesc în soapta "Acum va distrati, dar eu vad totul, te-am avertizat, acum nu știu ce se va intampla."

-Ce sa se întâmple? ,spune Yoongi din spatele meu.

-Ă POFTIM? NIMIC, DOAR VORBEAM SINGUR....

-Mmm ok, ce ai acolo?

-NIMIC.

-Arata-mi. -spune și vine repede smulgandu-mi poza din mana.

El zambeste si se uita la mine. Imi venea sa intru în pământ, imi pun mana in par si privesc într-o parte .

-E-eu n-nu stiu..., incerc sa explic, imi ardeau obrajii.

-Inteleg..., spune el razand. Sa știi ca trebuie sa punem poza asta în rama.

-Shh....

-De ce iubitule, nu vezi ce bine am ieșit? Erai satisfăcut.

-DOAMNE TACI.

-Ce dulce ești, arati ca o sfecla.

El se intoarce si intra în baie, în timpul ala eu ma duc repede și arunc scrisoarea la gunoi. În sfârșit pot sa respir ușurat...deocamdată.

🌸