Intru în dus, lasand pe noptiera telefonul.Mi-am golit mintea de toate întâmplările, incercand sa ma calmez, pentru ca aveam nevoie de asta. Este genial, cum apa poate șterge pentru un moment grijile tale, adoram asta. Imi trec mainile prin par, si imi îndrept privirea spre mobilul care bazaia. Il ridic si incep sa citesc "Daca vrei ca iubitul tău sa rămână în viata,astăzi la 00:00 trebuie sa fi la locul nostru" .Ies urgent din încăpere și alerg pe scări.
-JIMIN.
"Niciun răspuns, fuck."
-JIMIN IUBITULE UNDE EȘTI? TE ROG NU MA SPERIA.
Încep sa trântesc ușile de perete, nu mai era nimeni...rămăsesem singur...Ma asez într-un colt îmi trântesc telefonul care se sparge in bucăți și încep sa plâng.
"Unde esti...de ce nu ești aici cu mine, de ce nu putem fi și noi fericiți, cer atat de multe..."
Ma ridic si imi pun un pahar de vodka. Aveam atat de multi nervi, simteam cum ma sufoc, imi era teama ...ca el sa nu pateasca ceva. Strang paharul in mana pana crapă, mâinile mele erau pline de sânge de la cioburi. Ma șterg cu șervețelele, dar cand vreau sa le arunc, observ o hartie mototolita lângă coșul de gunoi. O ridic si o citesc...
"Asta ascundea Jimin de mine". Alerg în camera și ma imbrac, urma o noapte grea, sper sa ma distrez.
🌸
CITEȘTI
Criminal//Yoonmin
Fanfiction"Why isn't there a word that's the opposite of loneliness? Could it be because people don't know they are lonely until they die." "Yes, look down on me like that. It's my hobby to prove you wrong" |only fools fall for you
