TIMIDĂ, Dar FRUMOASĂ

52

Ceva ma gâdila pe nas, wow și e lipicios, ce ma linge?

Îmi deschid ochi încet și pe mine vad un cățel, e atât de mic și de frumos, dar domnul Alex, unde-i ?am ceva de discutat cu el, cum sa îmi ia un câine atât de drăguț și sa nu ii pună și un papion, glumesc, cred ca o sa il cheme Pufuleț, ca mic cat un pufulete.

Ma ridic, îmi fac rutina de dimineață, și cobor unde iubitul meu se străduiește se pare, sa nu dea foc la casa.

-Ce faci Alex?

-clătite, trebuia sa fie o surpriza dar acum ca ai văzut, nu mai e.

-mulțumesc, pentru Pufuleți.

-eu nu tiam cumpărat pufuleți.

-a, nu , câinele l-am numit Pufuleți.

-Ce nume drăguț pentru un cățel drăguț.

Spune și ma ia în brate.

-mulțumesc pentru tot.

-Nu ai pentru ce, te iubesc. Dar surprizele pe ziua de azi abia au început.

-Alex, iubire, te rog, ști ca nu îmi plac surprizele , și cat am primit e mai mult decât suficient. Oricum nimeni nu poate sa imi dea un cadou mai frumos decât cel pe care îl am deja.

-Ce cadou?

-pe tine, ești cel mai frumos cadou.

Ma ia în brate și ma rotește.

-tu ești lumina vieți mele, ești persoana care ma făcut sa ma îndrăgostesc, nu îmi vad viata fără tine, am nevoie de tine, mai mult ca de oxigen, te iubesc Sam, mai mult ca orice, te iubesc.

Lacrimile își fac apariția pe obraji mei.
Mi le șterge și ma sărută.

-și eu te iubesc, Alex.

Se pare ca de ziua mea, am trăit deja suficiente emoții, și e doar după amiaza, am fost speriata de Pufuleți, am fost îngrijorată, ca iubitul meu vrea sa dea foc casei, iar acum sunt al naibii de fericita ca omul pe care îl iubesc enorm e lângă mine.

Ma pun la masa alături de el și începem sa mâncăm clătitele, care iau reușit chiar foarte bine, având în vedere ca nu prea știe sa le facă.