TIMIDĂ, Dar FRUMOASĂ

61

Am ajuns la o căsuța din pădure.

-unde suntem?

-E un loc foarte special pentru mine, aici vin când am nevoie de liniște, și când trebuie sa iau decizii foarte importante, nimeni nu știe de acest loc înafara de mine, părinți mei și Max.

-și atunci de ce mai adus aici?

-pentru ca ești speciala.

Îl îmbrățișez, și intram în căsuța, care arata foarte bine.

-cat de des vi pe aici?

-foarte des, mai ales când...

Face o pauza, și vad ca nu vrea sa continue.

-iubire, când?

-când sunt nervos și nu vreau sa rănesc persoana pe care o iubesc

-Ai fost aici și când a venit Aron?

-Da. Hai sa lăsăm asta, bine iubito?

-Bine.

-hai sa iti arat ceva!

Ma prinde din mana și ieșim din căsuța,  aceeași fiori ii simt când ma atinge, exact ca în prima zi.
Realizez ca e la fel ca în prima zi, doar ca acum relația noastră este mult mai frumoasa, iar iubirea ce ne leagă este imposibil de destrămat.

Ajungem la un rău, se întoarce spre mine.

-îți place?

-mai mult îmi place ca esti aici cu mine!

Spun zâmbind.
Ma strânge la pieptul lui cald, după întinde o patura și ne așezăm pe ea.
Îmi pun capul pe pieptul lui și ma simt în siguranță, își plimba mana pe spatele meu, iar eu îmi scufund capul mai mult în pieptul sau.

-iubire, vreau sa ști ca te iubesc!

Spun ciupindul de nas.

-și eu te iubesc, piticot!

Ma strâmb și ii ciupesc obraji.

Am început sa rad când a început sa ma gâdile, ma tot zbăteam ca o nebuna, pana începeam sa nu prea mai am aer.

-oprește-te!

-oprește-ma!

Spune zâmbind la rândul lui.
Îmi pun mâinile după gatul sau și ma pun peste el.

-m-ai ai ceva de comentat?

-Nu. Gata m-am oprit.

Spune râzând.
Ma reașez lângă el, și îmi pun capul pe pieptul lui cald.