Încep povestirea cu Deidara pentru ca astăzi, 5 mai, este ziua lui aşa că "La mulți ani, Dei❤"
Dap, chiar am început acest capitol pe 5 mai..... sper să fie ok, am fost într-o totală lipsă de inspirație în tot acest timp...
~~~~~~~~~~~
- Mişcă-te odată, Deidara!!! țipi deja exasperată la blondul care tocmai se oprise să-şi cumpere o cafea de la automatul de pe holul liceului.
- Aşteaptă frate că nu mori!
- Nu eu sunt aia care o să moară dacă nu se grăbeşte!
- Numai gura e de tine, pufnește la fel de exasperat ca tine.
- Măcar ia-mi şi mie una.
- Nu pot, că pierdem timp şi văd că tu te grăbeşti.
- Tu idi-
- Ce tot țipați atât? Au început orele! Auziți un profesor care tocmai ieșea din cancelarie. Am încurcat-o răuuuuu....
Înainte să ajungă lângă automate pentru a vedea cine tot țipă, Deidara te-a apucat de mânecă şi te-a tras după el pe scara elevilor.
- Ce a fost asta?
- Vrei să spui că domnişoara bună la toate vrea să exceleze şi la detenție sau ce?
- ...
- Aşa m-am gândit şi eu.
- Mersi.. cred..
- Poți să-mi mulțumești şi altfel, zice băiatul din fața ta cu un zâmbet pervers, făcându-ți cu ochiul.
- Deidara!!!
- Deidara-senpai! Sunt mai mare decât tine, pitico!
- Ești un mai mare idiot!
- Ba nu!
- Serios? Atunci de ce trebuie să te mediteze o fată mai mică decât tine cu un an?
- ...
- Exact.
- Nesuferito.
- Tâmpitule.
- Chiar nu poți rezista fără să dai replica, nu?
- Nup.
- Mă gândeam eu...
- Wow... Tu chiar-
- Taci odată!
~~~~~~~~~~~~
Ieşiți din şcoală, îndreptându-vă spre casa idiotului din stânga ta. Te simțeai oarecum ciudat, până acum câteva luni nici măcar nu vorbeai cu el şi nici nu ai fi crezut că o să o faci vreodată. Tu nu erai o fată prea populară prin şcoală, cum era el.
Mergeați unul lângă celălalt, prin parcul care la ora aia era destul de gol. Te uiți către blond, observând că era foarte captivat de ceva anume.
- Ce s-a întâmp-
- Vată de zahăr! țipă brusc şi se îndreaptă cu o viteză remarcabilă spre săracul om din spatele tejghelei.
După ce cumpără două bețe cu vată de zahăr, Deidara zâmbește satisfăcut.
- Abia aştept să te devorez! spuse el cu o față înfricoșătoare.
- Doamne, pe cine mi-ai dat să călăuzesc!
Uneori mă întreb cum am ajuns să fiu prietenă cu ăsta...
Zâmbeşti. Mereu te întrebi același lucru, primind acelaşi răspuns. Îți amintești totul, amuzându-te, chiar dacă atunci ți se părea un chin. De ce? Pentru că erai destul de pricepută la engleză şi aveai şi metoda pedagogică intr-atât să înțeleagă orice idiot. Şi uite asa l-ai cunoscut pe blond.
- Deci, pe ce temă ai de făcut eseul?
- "Problemele fundamentale ale societății". răspunde Deidara scurt, rupând o bucată de vată şi îndesând-o în gură.
- Uu, este o temă chiar interesantă şi complexă. Îți va trebui un eseu foarte bine structurat. Ai vreo idee?
- Păi, problema e că mie îmi plac toate aromele de fondant, deci de unde să ştiu care e fondantul pe care nu îl place societatea??
- Fundamentale, nu fondante!
- Păi şi care e diferența?
Îți dai ochii peste cap în semn de exasperare, iar blondul începe să râdă cu poftă.
O să fie o zi lungă....
~~~~~
Ştiu, după ce că l-am pus după 2 luni, mai este şi scurt... scuze, o să încerc să mă revanşez =))