Love story

11

O sa se supere rau de tot! Nu mai vreau!
-Hoț! Hoț! striga cat o țin plămânii. Stai... David? Ce cauți in camera lui Alice?
-Ally, lasă-ma sa-ti explic. Nu e ceea ce pare. spun eu sperând sa nu facă vre-o criza
-Ce sa-mi explici?
-Stiu ca trebuia sa-ti spun, dar nu am găsit momentul potrivit
-Ce sa-mi spui? Ca sunteți împreuna?
-Ce? Nu! Doamne! Nu suntem împreuna!
-Atunci?
-Pai... Mai întâi hai sa ne calmam, sa ne așezăm jos si sa discutam. OK?
-Ce sa discutam? Noi nu ar trebui sa avem secrete! Si serios? Fix cu David? Din toți băieții din lumea asta fix cu David? Nu inteleg ce ti-am facut sa merit asta? Spune-mi! Te-am deranjat cu ceva? Spune! deja tipa la mine foarte tare, chiar daca plângea
Nu puteam sa scot nici măcar un sunet. Lacrimile deja imi curgeau șiroaie pe obraji. Nu voiam sa stricam prietenia din cauza unui baiat.
-Spune! Vorbește!
Ma durea ca tipa la mi e asa de tare. Credeam ca vrea sa ma si bată.
-Eu m-am carat! Nu-mi plac tarfele!
Spune si imi da o palma peste fata ce ma face sa tremur, apoi o ia pe Melly de brat, trăgând-o după ea. Am ramas singura in camera cu David. Fata imi ardea si lacrimile nu se mai opreau. Ma simt neajutorată pana cand doua brațe puternice se încolăcește in jurul trupului meu. Ma fac sa simt mai bine, imi dau putere. Ma mângâie ușor pe spate.
-Gata, nu mai plânge! Nu merita! Crede-ma, daca cineva poate sa-ti spună asta nu e un prieten cu adevărat. Liniștește-te, te rog!
Nu puteam sa vorbesc sau sa ma mișc, doar stăteam acolo, învăluită in parfumul lui. Încă nu-mi venea sa cred ca a putut sa-mi spună asta...
David pov
E atât de frumoasa... Nu pot sa suport, văzând-o plângând. Imi venea sa o iau pe fata aia care a îndrăznit sa se atingă de pitica mea si sa o arunc pe geam. M-am mai calmat si eu si ea după ce am îmbrățișat-o. Mi-am pus capul pe umărul ei, si încercam sa o calmez cum puteam. Cand nu i-am mai auzit suspinele, m-am desprins din îmbrățișare, dându-mi seama ca are ochii închiși. A adormit in brațele mele. O iau stil mireasa si o pun pe pat, învelind-o cu plapuma. E asa de drăguța cand doarme. As fi stat cu ea, dar nu pot.
Ii mai arunc o privire, apoi închid usa de la camera ei si ies afara, coborând scările si ieșind din casa aparent neobservat.
Alice pov
Deschid ochii si o lumina ma orbește. Soarele e sus pe cer si strălucește. Imi duc mana la făt si-mi dau seama ca e uda, semn ca am plans in somn. Apoi imi aduc aminte si motivul.
Scene de aseară imi învăluie mintea. Țipetele lui Ally imi rasunau in minte. Conștiința imi spunea ca sunt cea mai oribila persoana din lume.
E duminica, asta înseamnă ca maine trebuie sa merg la scoala si probabil sa stau singura. Dar, cel mai handicapat lucru e ca nu am fost la scoala de aproape o săptămana. Am multă materie de recuperat. De abea asteapt!
Nu am pofta de micul-de-jun, asa ca ramân in camera gândindu-ma la ce s-a întâmplat aseară. Mi-au sărit in ochi pungile cu hainele pe care le-am cumpărat din mall. Sunt oare aici, chiar si ale fetelor.
După ceva timp, mi-am facut curaj si i-am dat mesaj lui Melly.

Alice: Hey! Stiu ca esti suparata pe mine... Dar, ma gândeam ca poate ai vrea sa vii pe la mine azi sa iei hainele de ieri. Daca nu as putea sa ti le aduc eu.

Melly: Ajung in 10 minute

     Cand am văzut ca a răspuns la mesajul meu aproape instant, am tresărit de bucurie. Ma bucur ca vine. Melly mereu a fost cea mai intelegatoare dintre noi. Daca noi aveam o problema si ea avea sute, tot pe noi ne asculta, punându-si viața ei pe locul 2. Nu ai cum sa nu o iubești, te atașezi foarte repede de ea.
     Cand a spus ca ajunge in 10 minute, chiar spunea adevarul. Am auzit-o cand a salutat-o pe mama care ia deschis usa. Aveam emoții, nu stiu de ce. Ma uitam fix spre usa așteptând sa o deschidă. Zis si facut. Cand a intrat camera, fata ei arată trista. S-a uitat la mine pentru câteva secunde, apoi spre fereastra.
    -Unde sunt pungile? spune ea încercând sa para indiferenta
    -Melly, te rog! Lasă-ma sa-ti explic!
    -Oricum pentru asta am venit. Spune!
     -Serios? OK! Deci...
     I-am spus tot! In afara de partea un care era cat pe ce sa ne sărutam. Sper doar sa nu interpreteze totul altfel decât este.
     -Atât? Deci mamele voastre se stiu si voi ați stat împreuna si v-ați împrietenit? Ally a crezut cu totul altceva.
     -Ce a crezut?
     -Ca după ce tu ai aflat ca ei ii place de el, l-ai vrăjit nu stiu cum fair ca sa-i faci ei in ciuda. E destul de ciudata cand e nervoasa, doar stii. Dar, stai liniștita. O sa vorbesc eu cu ea.
     -Merci! Nici nu stii cat te iubesc! spun si o iau in brațe, strângând-o cu putere.
      -OK! OK! Acum trebuie sa plec na așteaptă mama in mașina. I-am zis ca nu stau mult.
      -Bine, ne auzim la telefon.
      -Pa!
      A plecat, luând si pungile cu haine.
      -Stiu ca i-am zis lui Melly ca nu-mi place de el si i-am zis adevarul pentru ca sunt îndrăgostită de el, sunt îndrăgostită de David! nu mi-am dat seama ca am zis toate astea cu voce tare
     -Si eu sunt îndrăgostit de tine! se aude o voce bărbătească, e vocea lui... David

Capitol nou!! Am scăpat de evaluările nationale!! Nu ne-au spus încă rezultatele... Am emoții!!
Am zis sa va las in suspans...
Capitol special pentru Deniisa03
PwP