Love story

9

       De dimineața David era... pe jos acolo unde s-a pus aseară. Dormea atât de drăguț, arată ca un îngeraș, chiar era adorabil cand dormea. M-am gândit ca nu ar trebui sa-l trezesc. Cine știe de cand nu a mai dormit? Vreau sa-mi caut telefonul, dar nu-mi aduc aminte unde l-am pus. Ultima oară l-am lăsat in camera mea le pat, sper ca e încă acolo.
        Il caut prin tot patul, dar nu il găsesc. Atunci cad din cap si ajung pe jos, lovindu-ma la cap, m-am uitat la David si s-a întors pe partea cealaltă. Bine ca nu l-am trezit! Cand dau sa ma ridic văd ca sub pat era... telefonul. Ma întind după el, reușind sa-l iau intr-un final. Ma urc înapoi in pat si-l pun la încărcat pentru ca era mort. Nici măcar nu se mai aprindea.
        Cand se deschide bad ca au trecut 3 zile de cand nu am mai dat pe acasa. Dar, ce imi atrage cel mai tare atenția sunt cele peste 400 de mesaje de la Ally si Melly dar, si de la Andrei. O sa am ce sa fac. Deabea atunci mi-am dat seama ca e Weekend, adică am absenta pentru zilele in care am lipsit.
       Intr-in final deschid mai întâi mesajele de la Ally pentru ca stiu ca ea trimis majoritatea din ele.
"Heey!!"
"Ce faci?"
"Ieșim afara azi?"
"Unde esti? Orele deja au inceput!!"
"Nu ai venit la scoala azi si nici David..."
...
"Esti suparata pe noi? Nu ai răspuns nici la mesaje si nici la apeluri. Azi am venit la tine după scoala si nu a răspuns nimeni cand am sunat."
...
"Suntem îngrijorate! Spune ceva!"
ETC

Melly
...
"Ally ti-a trimis muuuulte mesaje si te-a si sunat, la fel si eu... De ce nu răspunzi? Ce s-a întâmplat?"
"Tu nu faci asa! Esti bine?"
...
"Ce ai pățit? Nici Andrei nu avenit la scoala si nici ala de care zicea Ally ca-i place, s-a întâmplat ceva?"
...
"Te rog, Răspunde!!"
...
"Sa stii ca te iubim"
...

Andrei
"Alice... Imi pare rau pentru cum am reacționat, nu trebuia sa te sărut, stiu asta. Ma luat valul! Asta-i tot jur! Nu vreau sa ne stricam prietenia!
...

      Am vrut sa le răspund tuturor, mai ales fetelor care si-au facut multe griji.
      -Neața! spune David pe un ton somnoros si aparent adorabil
      -Neața! Te-ai trezit in sfârșit!
      -Da, podeaua ta e chiar confortabila sa stii!
      -Da' chiar! Cum ai dormit?
      -Bine, nu prea a contat pe ce suprafața dorm atâta timp cat dorm.
      -Bine de știut. Acum, ti-e foame?
      -Da! De cand așteptam sa ma intrebi asta! zice David cu un ton de copil care vede ciocolata (adică eu)
      -OK! Hai jos sa-ti fac ceva.
      -K! Hai!
      -Du-te tu si pregătește ceva ingrediente pentru clătite cat eu ma îmbrac.
       -Imediat.
       Se ridica, pleca si Închide usa in urma lui. Am rămas singura acum si ma duc spre dulap de unde imi aleg niște colanți negrii si un pulover roșu si ma duc in baie sa-mi fac rutina obișnuita.
        După ce termin, cobor scările spre Bucătărie unde ii găsesc pe "tata" si pe David discutand. (adică "tata" tipa la David).
       -Hei, hei linisteste-te! ii zic eu "tatei"
       -Poti sa-mi explici si mie ce caută un baiat pe care nu-l cunosc in casa noastră? spune el foarte nervos
       -El e copilul celei mai bune prietene ale mamei din liceu. Mama știe cine e si  l-a lăsat sa doarmă la noi. tip eu la el ca de fiecare data cand vorbim
      -Tu nu ridici tonul la mine! Ai auzit? Cine esti tu sa vorbești asa cu mine? Cheam-o pe mama ta imediat!
     -Aaa! Te urăsc! David, vin-o cu mine. Iti zic ca nu vrei sa rămâi lângă el! tip eu din nou
      Il iau de mana pe David înainte de a mai apuca sa spună ceva. Urc scările pana la camera mamei unde intru si văd ca patul este gol. Nici urma de mama sau mama lui David. Atunci încep sa  o strig prin casa. Intr-un final o aud răspunzând din camera mea. Ma duc pana la ea si ii spun tot ce s-a întâmplat si sa se ducă sa vorbească cu el.
       Mama accepta si eu împreuna cu David si mama lui rămânem in camera mea. Unde imi cer scuze pentru atitudinea "tatălui" meu.
        -Alice?
        -Da, spuneti! ii spun eu calm mamei lui David
        -Noi ar cam trebui sa mergem acasa. Trebuie sa ne schimbam de hainele astea.
        -Um... OK! Va inteleg, puteți pleca dar, sa-i spuneti mamei pentru a isi lua rămas bun.
        -Nu e ultima oară cand venim pe aici! Oricum stam laturi pieței sa veniți si voi pe la noi oricând! spune David si-mi face cu ochiul, ceea ce imi da un fior in tot corpul, fara sa-mi dau seama zâmbesc si el imi întoarce gestul
        Mi-am luat rămas bun de la mama lui David si de la el. Voiam sa-i conduc pana la usa, dar mi-au zis ca stiu drumul.
       Etam sătulă de omul asta! Nu mai pot sa-l suport! Nu e tatăl meu si nu are nici un drept asupra mea. Acum ma facut de ras si in fata noului meu prieten *care este foarte dragut*. Taci! Conștiința proasta! Nu are cum sa-mi placa de el! *dar iti place* Ba nu! *ba da* Off!! Nu am chef de tine acum.

Heey! Am revenit cu un nou capitol! Nu e prea interesant, dar va promit chestii mult mai drăguțe in capitolul viitor! Suntem aproape 550 de lecturi!!! Aaa!! Sunt asa de fericita! Nu credeam ca o sa jumg pana aici asa de repede! Va iubesc pe toți!
Întrebare: Ce părere aveți despre tatăl lui Alice?
PwP