2

98 8 3
                                    

    De ce a făcut-o? De ce mi-a zâmbit? Ma-m panicat si am vrut sa plec de pe scaun, dar ma prinde de mana.

David:-Hei! Scuze daca te-am speriat. Nu asta voiam sa fac. Eu sunt David.

Eu:-Um... Nu, nu m-ai speriat doar ca trebuie sa cobor.

David:-OK. Dar încă nu-ti stiu numele.
   
     Striga după mine si eu am coborât. Era destul de drăguț. Si s-a purtat frumos cu mine. Imi plac ochii albaștrii, sunt asa de frumoși. Dar nu poate sa-mi placa de el. Prietenia cu Ally e mai importantă.
   
    Cred ca e cu 1 an mai mare decât mine. Adică in clasa XI-a, nu e foarte mare, are 17, cred ca e mai potrivit pentru Ally decât pentru mine. Mda... ca sa scap de el am coborât, dat nu la stația mea ci cu 2 stații înainte. Ținând cont ca ca trebuie sa mai aștept jumătate de ora pentru celălalt autobuz merg pe jos. Nu fac mult pentru ca grăbesc pasul. Ajung acasa, deschid usa si o încui in urma mea. Sunt singura pana la 5 când vine tata. Ma descalț si imi pun geaca in cuier. Imi duc ghiozdanul in camera mea. Imi este foame, nu am apucat sa mananc când am ieșit de la scoala. Sper ca mama mi-a lăsat de mâncare ca nu am chef sa gătesc. Ziua mea norocoasa: piept de pui la grătar.
   
    Il încălzesc si ma pun sa mananc. Nu apuc sa bag o bucata in gura ca-mi suna telefonul. E mama.

Conversatie telefonică

Mama:-Buna Alice! Ce faci?

Eu:-Bine, acasa tu?

Mama:-Bine, la munca.

Eu:-De ce m-ai sunat?

Mama:-Sa văd ce faci. Cum a fost la scoala?

Eu:-Bine, am luat 10 la franceza.

Mama:-9.50 sau 10 curat?

Eu:-Contează?

Mama:-Nup.

Eu:-Atunci? Ma rog las-o asa.

Mama:-Vezi ca ti-am lăsat mâncare in microunde.

Eu:-Da am văzut, acum mâncam.

Mama:-Bine, te las sa mănânci. Pa!

Eu:-Bine, pa!

Însfarsit, acum pot sa mananc liniștita. Da de unde ca iar suna telefonul, acum ma suna Ally. Stiam ca daca o resping nu o sa ma lase in pace asa ca ii răspund.

Conversație telefonică

Eu:-Alo?

Ally:-Hei! Ce faci?

Eu:-Pai tocmai mâncam.

Ally:-Aaa... OK vezi ca e si Melly aici.

Melly:-Buna!

Eu:-Hei!

Ally:-OK deci sa începem cu începutul, deci prima oară când l-am văzut pe David a fost cred ca sâmbăta. Eram in parc, ma plimbam...

Melly:-Fără noi?

Ally:-Pai... Imi plimbam câinele, nu v-am mai chemat si pe voi. Ma rog sa continui.Deci...

      Era o poveste lunga prin care explica ceva neinteresant pentru mine la momentul respectiv, când ma interesa mâncarea, asa ca încep sa mananc ca si cum nu as mai fi făcut-o de ani de zile cat Ally vorbește.

Ally:-...nu stiam ce sa fac... Adică eram îmbrăcată cu pantalonii aia si cu geaca aia, nu voiam sa ma vadă asa, deci m-am ascuns după un copac si am așteptat sa plece. A stat pe banca aia o ora ascultând muzica si am înghețat de frig. Dar era asa drăguț când asculta muzica. Awww!

Love storyUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum