Totul e doar razboi !

(24)

Într-un final mă ridic şi fug la mama mea reală in braţe.

-îmi pare nespus de rău! Eu... Eu nu ştiam aşa ceva.. Iartă-mă! Spun eu mâhnită şi cu inima sfâşiată.
-eu, eu, eu nu pot zice nimic altceva, decât, şi mie imi pare rău. Răspunde mama, înfinfandu-mi un cuţit in picior.
Ţip cât ma tin plămânii şi cad la pământ.

DUPĂ O LUNĂ

Mã trezesc ameţită, parcă am dormit foarte mult timp. Sunt total pierdută.
Mă aflu într-un pat de spital, pe geam zăresc o plancardă pe care scrie "spitalul de urgenţe Doamna Scarlett"
Încerc să mă ridic, dar nu pot. NU ÎMI SIMT PICIOARELE!
Ţip foarte tare "ajutooor! " si se deschide rapid uşa salonului în care ma aflu.
-doamnă! Vă rog, spuneţi-mi unde sunt!
-nu te panica domnişoară, stai liniştită, eşti în siguranţă! Ai fost înjunghiatã la picior de o doamnă mai învârstă. A fost arestată preventiv.
-preventiv?! Să fie pentru toată viaţa! Eu am rămas mobilizată in pat din vina ei!

Încep să plâng in hohote. Asistenta se aşează lângă mine, pe pat şi mă ia de mână.

-nu mai plânge! Este doar temporar. Ai fost operată, şi a trebuit să facem această mobilizare. Ai fost în comă o lună, si aceasta a fost ultima scăpare a ta!

-mulţumesc! Eu, eu doar vreau sa mănânc ceva...

-doreşti paste cu sos sau un iaurt natural?

-vreau un iaurt natural deocamdată...

Asistenta iese din cameră şi se îndreaptă spre cantină.

Eu închid ochii.
Peste, 10 minute se deschide uşa.

"Mi-a venit iaurtul." zic in gând
-bună! Zice o voce malefică, cu multă ură .
-mersi pentru....

Deodată amuţesc. Era o femeie, înaltă, cu părul blond, ochii căprui.
Se uita la mine foarte ameninţător .

-bună! Răspund cu frică.

-tu nu mă şti pe mine, dar eu te stiu pe tine...

-ma scuzaţi, ce aţi spus?

În acel moment intră pe uşă asistenta.

-mă scuzaţi, dar cine v-a lăsat aici? Vizitele se fac cu programare. Vă rog frumos să părăsiţi salonul!

-ne mai nedem! Zice ieşind din salon.

-o cunoşti? Zice asistenta

-nu.

-voi sta cu tine, ar fi mult mai bine.

Mănânc şi stau la televizor.
Stirile zilei au anunţat ca femeia care a înjunghiat o adolescentă este acum liberă prin lume, şi-a schimbat înfăţişarea si mă CAUTĂ!

-Nu se poate aşa ceva! Eu nu pot să rămân singură nici o clipă! Poate chiar ea a fost tipa cea care intrase atunci!

-eu voi sta de pază la tine! Zi şi noapte.

-mersi ! Tu cum te numeşti?

-oh! Desigur, să mă prezint. Eu sunt Nicolle şi am 19 ani. Sunt, bineînţeles, asistentă medicală.

-eu sunt Kim, am...

Deodată mă ia o durere puternică de cap.

Nicolle mă ridică în sus, leşinasem.

-Kim! Trezeşte-te! Încearcă să rămâi trează!

Nicolle iese pe hol şi începe să caute un medic.