Planul

22 6 1
                                    


Ramase inlemnit, nu ma astept ca Mcik sa mai organizeze si o petrecere surpriza pentru mine, mai ales dupa ce imi luase cadoul acel superb, nu mai stiam ce sa zic, pur si simplu stateam in pragul usii si ma uitam la toata lumea care era in camera, nu stiu cum dar Mick a reusit sa aduc toti colegii de la scoala si pe cei de la antrenament.

-La multi ani Jake! Spusese toata lumea in cor.

-Multumesc mult de tot, sincer nu ma asteptam sa va vad pe toti, de fapt nu ma asteptam sa vad pe cineva..

-Sincer cam asta era idee, sa te surprindem, imi spuse Mick.

-Si v-a iesit de minune, si din nou, va multumesc enorm pentru ca sunteti aici.

-Acum ca ai terminat de multumit, ce ai zice sa petrecem?

-Nu am nimic impotriva.

Si asa incepuse petrecerea. Mi-a placut la nebunie, toata lumea se simtise bine si eu mai ceva decat ei. Nu ma asteptam niciodata ca cineva sa ii pese de mine atat de mult incat sa vina sa vorbeasca cu mine, sa nu mai spuna sa vina sa imi faca o surpriza de ziua mea.

Cred ca se facuse ceasul 2 dimineata cand toata lumea a plecat acasa, si acum ca stau sa ma gandesc maine aveam scoala, Mick a ramas sa stranga dezordinea iar eu ma duceam sus in camera mea sa ma culc.

-Sigur nu vrei sa te ajut?

-Lasa ca strang singur, pana la urma maine am liber iar tu ai scoala.

-Esti sigur, adica ma simt prost  sa stiu ca te las pe tine sa strangi singur.

-Stai linistit, daca era petrecere facuta de tine mai zicea, dar asa...

-Bine atunci, noapte buna!

-Noapte buna, somn usor.

-Multumesc. 

M-am dus sus in camera mea, m-am schimbat in pijamale si stateam si ma gandeam cum o sa ma trezesc maine dimineata asa ca am pus 10 alarme sa sune sa fiu sigur dupa care m-am trantit in pat si in secunda urmatoare am si adormit, cred ca mai si sforaiam.

Se facuse dimineata,abia dupa ce a sunat si ultima alarma am reusit sa ma trezesc, eram obosit deabea reuseam sa imi tin ochii deschisi. Intr-un final ma duc la baie sa imi fac un dus fierbinte care m-am trezit mai bine, puteam sa tin ochii deschisi dar cu greu puteam sa merg. Am coborat jos selentios ca un spion cu gandul sa nu il trezesc pe Mick, dar suprpiza, el era deja treaza si imi facea micul dejun, cum reusise sa se  trezeasca la ora aia nu stiu, tinand cont ca el a fost mult mai obosit ca mine.

-Neata! Ii spun eu un pic surprins vazandu-l in bucatarie.

-Oo neata Jake, ai reusit sa te trezesti?

-Da, cu 10 alarme  dar da, tu cum de esti treaza?

-Pai fiind obisnuit sa ma trezesc devreme sa ma duc la munca nu am mai putut sa dorm, cu toate ca eram obosit.

-Am inteles

-Auzi, dar nu vrei sa vorbesc cu dirigintele sa stai acasa, ma gandesc ca nu prea esti in stare sa te duci la scoala la cum esti acum.

Coincidenta sau destinUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum