CAPITOLUL 2.Partea a6a-"Tipul cel nou"

74 4 0
                                    

***A trecut o saptamana de la această întâmplare cu Andrew..**

Acum, zac în camera mea neagră. Săptămâna aceasta am pierdut-o degeaba.. N-am mâncat.. Aștept, am hotarât să aștept să vinăă.. Poate..când va veni voi fi slăbită, voi leșina și poate voi muri. Moarte? Revinoți Crissa, ești vampir, tehnic, ești moartăă..ucisă de viațăă..

Andrew mă vizitează în fiecare zi..mi-a spus tot ce trebuie să știu despre vampiri, absolut tot.

Azi, sunt lângă fereastra casei și privesc pe geam. Văd o siluetă trecând pe drum. Aș putea s-o cunosc oriunde. E Andrew, dar acum nu vine la mine, acum vorbește cu o fată și pare fericit. Eu de când n-am mai fost fericită? Sau..oare am fost vreodată fericită?Dacă mi-aș cunoaște trecutul aș știi. Siluetele ccelor 2 se îndepărtează . Eu ies afară și încep să mai colind o dată viața.. Andrew zice că dacă el mă caută, în maxim o săptămână mă va găsi..Dar dacă așteaptă acel sentiment..acela v-a dura până eu voi simți ce am simțit pentru el, față de o altă persoană..Asta mi-ar asigura libertatea pentru toată viața.

Urc ușor scările ajungând în vârful unei cclădiri..Privesc orașul

Azi,ar putea fi aproape, azi m-ar putea găsi..ar putea fi ultima zi când privesc orașul. Brusc simt o respirație și trag cu coada ochiului și observ o gură încleștată aplecată la gâtul meu. Mă întorc și-l arunc cu o forță ciudată. Cum am făcut asta?

Acum văd un băiat căzut jos. Ochii lui mă privesc biruitori. Privirea lui îmi dă o stare oarecare, de libertate, mă face să mă simt..al lui. Brusc mă trezesc din încercarea de a descoperi ce sentimente îmi dă acest necunoscut și mă îndrept spre el, care nu se mișca așteptând reacția mea.

Îi întind mâna și îl ajut să se ridice.El șoptește

-Ce agresivă ești

Și pe fața lui se întipărește un zâmber pervers.Și eu îi zâmbesc înapoi, hmm...zâmbesc..cred că îmi era dor să folosesc acest cuvând la persoana întâi.

Eu-Scuze. Nu voiam..nici nu știu cum am făcut asta.Sunt Crissa.

El-Sunt Alexander. Nu știi cum?Ești vampir..și încă unul puternic.Și clar nu ești începătoare..se vede că ai o experiență neexperimentată

Eu-Waw..parcă ai știi totul despre mine

Alexander-Nu , dar vreau să aflu.

Eu-Ești de mult timp în orașul ăstA?

Alexander-Mai bine de 200 de ani, știu tot ce a mișcat și tot ce mișcă..

Eu-Știi ceva de familia Walter?

Alexander-Ohh, dar desigur, fiecare vampir care se respectă știe ceva de ei

Eu-Mă poți ajuta

Alexander-Cu ce?

Eu-Aș vrea să știu să controlezz chestiile aceastea..de vampir..știu doar să fug..știu doar să mușc și nici asta bine.Și tu..pari expert și simt că aș putea avea încredere

Alexander-Oh,desigur,hai cu mine

Și mă ia de mână și în următoarele 2 sec suntem într-o ppădure

Eu-Unde ?CE?

Alexander-Suntem la pădurea din spatele orașului

Eu-Sunt de o săptămână aici și am colindat orașul și n-am găsit nimic

Alexander-Acasă, te voi conduce ..și vei învăța drumul

Eu-Mulțumesc

Alexander-Desigur,s-ar putea să ne rătăcim de vreo 20 de ori, de vreme ce nu știu unde stai, dar..dacă rămânem rătăciți , măcar vom fi împreună

Eu-Waw...

Alexander-Păi, hai să te-nvăt să vâneiz.În scurt timp ai putea deveni schelet

Mă făcea să zâmbesc și simțeam în el un mister..ceva..ceva..demonic.

Am vânat toată seara apoi am plecat amandoi în căutarea casei mele.

Când am ajuns , i-am împiedicat plecarea adresându-i o întrebare.

Eu-Stai..spune-mi..dacă știi ceva de familia Walter...

Alexandrer-Păăii..

Atunci , din umbră apăruse Andrew.

Andrrew-Crissa, însfârșit,te-am căutat peste t...Alexander

Alexander-Andrew..

Își aruncau priviri pline de ură.Deci , se cunoșteau. Alexander părea biruitor iar Andrew , ei bine..el parcă se temea de el , dar îl și ura.Asta exprimau privirile lor

Alexander-Păi, eu v-am lăsat, Pa Crisa

Eu-Stai, te rog..spune-mi de familia aceea

Alexander-Să-ți spună Andrew

Eu-Poftim?

Pierduta in intunericUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum