O simplă fată

#6

Mă apropi mai mult de ea şi îl văd pe Vlad întins pe jos cu o tăietura pe piep destul de adâncă şi mare. Fug repede la el şi îl mişc dar nimic, chiar atunci ajunsese Anca şi când mă vede fuge înspre mine.

Anca: O doamne ,ce a păţit ? Spune ea puţin îngrijorată dar şi speriată. Eu deja aveam lacrimi în ochi.
Eu :Nn..nu, nn..nu ştiu. Mă bâlbâiam din cauza că eram super îngrijorată şi speriată şi mă abțineam cu greu să nu plâng dar fără să vreau îmi cad două lacrimi pe obraji.
Anca: Hai repede să-l ducem la spital. Îl luăm pe sus şi îl ducem în maşină. Anca goneşte pe şoseaua goală iar în 5 minute am ajuns la spital. Doctorii îl i-au repede şi îi pun copci, îl pansează şi îl pun în perfuzi. Doctori mi-au spus că pot să plec acasă şi să vin de dimineata la el că va fi treaz .Aşa ca eu şi cu Anca plecăm la ea, nu stă departe ,e cam la un sfert de oră de la mine. Cum ajung cum mă arunc în pat şi adorm.

Sunt trezită de telefonul meu care sună în continu de vreo 5 minute, aşa că întind mâna şi îl i-au ca să văd carei disperatu.
Anca: Cine-i disperatul ăla care tot sună că nu ştiu ce-i fac. Spune ea foarte somnoroasă şi morocănoasă
Eu: Josh, am 6 apeluri şi 10 mesaje.
Dar nu am săi răspund.

Mesajele :
-Raluca unde eşti?
-M-am trezit şi nu erai la tine în cameră?
-Alo?
-Raluca?
-Unde eşti?
-Ce sa întâmplat?
-Eşti bine?
-Ai păți ceva?
-Ce sa întâmplat cu tine?
-Răspunde-mi!!!

Anca se ridică şi se îndreaptă spre uşă şi se opreşte în tocu uşi.
Anca :Vrei cafea sau ceva de mâncare?
Eu :O cafea şi un sandwich.
Anca: Ok . Și pleacă jos. Eu mă duc la baie şi mă spăl pe faţă şi pe dinţi iar apoi mă machez . Mă îmbrac în hainele pe care mi le-am luat ieri şi cobor jos.

Acolo era Anca cere bea cafea şi mânca pâine prăjită.
Anca :Hey, şti că e 8?
Eu: 8?! Eu credeam că e 10-11.
Anca :Şi eu, de obicei dorm mai mult. Eu mă duc să mă schimb
Eu: Ok. Mă pun să mănânc şi să-mi beau cafeaua. Anca se întoarce repede şi se aşează langa mine.
Anca: Auzi, nu ai vrea sa te apuci dinou de curse ?
Eu: Nu, nu pot. Îmi e prea frică
Anca: Hey, ăla nu a fost accidentul tău, nu are de ce să îţi fie frică. Adica au trecut 9 luni, nu cred că nu ai trecut peste.
Eu :Ba da, dar nu am mai condus şi mi-am ieşit din mâna .Mă mai gândesc deşi îmi cam surâde ideea pentru că, chiar caut un serviciu.
Anca :Ok dar ca să şti eu sunt vipera pe pistă şi mă chinui de 3 luni să o detronez pe regina iar tu cred că poţi. Adică tu ai fost regina pistelor în celălalt oraş.
Eu: Ştiu, dar mă mai gandesc... Hey.. Vlad, hai la spital.
Anca: Da chiar. Care e treaba cu tipu?
Eu: E un prieten. Sper să fie bine.
Anca: Spune-mi că e liber pentru că e atât de sexy. Doamne!
Eu: Anca, stai la locul tău!
Anca: Ce?! De ce!?... Mă.. Ţi-e ţi-a cam picat cu tronc tipu.
Eu: Ba nu. Abia ce l-am cunoscut.
Anca: Aşa şi? Cu Brock cum a fost? Nici bine nu a intrat în clasă că tu erai în limbă supă el.
Eu: Ufff. Hai odată să mergem.

Ne ridicăm şi plecăm la spital. Când ajungem la el în salon doctorul era acolo şi scria ceva, dar Vlad nu era treaz.
Eu: Este bine, s-a trezit?
Doctorul :Încă nu dar trebuie . Și pleacă din salon .
Anca :Eu mă duc să îmi mai i-au o cafea că nu mai pot ,încă dorm în picioare . Dau din cap în semn aprobator iar ea pleacă. Eu îl i-au pe Vlad de mâna şi îmi pun capu pe pat pentru că nu mai pot de somn. Stau aşa cam 3 minute până când simt cum mă strânge de mâna .Mă ridic repede şi mă uit la el.
Eu :Te-ai trezit! Spun eu foarte fericita şi sar să îl îmbrăţişez.
Vlad: Mda.
Eu :Ce s-a întâmplat? Adică te-am găsit în faţa maşinii inconştient şi cu o tăietura pe piept.
Vlad :Păi îmi amintesc că eram cât pe aci să deschid maşina dar am fost atacat pe la spate. Am fost trântit la pământ, mi-am primit câţiva pumni în cap iar apoi totul e negru.
Eu: Nu îţi aminteşti cum arăta atacatorul sau daca e cineva care îţi vrea râul?
Vlad: Nu. Şi atunci îmi sună telefonul şi cine să fie..... Josh, dar îi închid.Cine era?
Eu:Josh
Vlad :Şi de ce nu îi răspunzi?
Eu: De ce aş face-o?
Vlad :Nu stiu, pentru că e fratele tău, el ştie că sunt aici?
Eu :Nu, doar eu şi prietena mea Anca cu care te-am adus aici. Şi să şti că nu am de ce săi răspund lui Josh după ce mi-a zis aseară să dispar că îl enervez şi că un o piticanie. Mă ameninţa şi era să mă ia la bataie dacă nu mă închideam în camera mea şi după să fug la o prietenă.
Vlad :CEA FĂCUT!!!?Spune el foarte uimit şi îngrijorat. Ăsta nu e Josh, el nu ar face asa ceva niciodată.
Eu :Ştiu. Avea ochii roşi ,de furie cred. Iar el stă puţin pe gânduri.
Vlad :Uite sună-l măcar de dragul meu şi spunei că sunt aici şi să-mi aducă nişte haine şi o să vorbesc eu cu el, da?
Eu :Pfff.. Ok. Şi atunci intră doctorul în salon şi îmi spune să ies ca să îl poată consulta pe Vlad. Eu ies şi o vad pe Anca stând pe o băncuţa bând cafea. Mă duc şi mă aşez langa ea iar apoi îl apelez pe Josh.

Conversatie telefonică
Josh :Alo? Raluca, unde eşti? Eşti bine? Spune el foarte agitat.
Eu :Da, sunt bine.
Josh :Şi unde eşti?
Eu :La spital.
Josh :Cum naiba eşti bine daca eşti la spital? Era nervos şi agitat.
Eu :Sunt aici cu Vlad.
Josh :Vlad?! Da ce-a păţit?
Eu :Nu ştiu nici eu sigur, aseară l-am găsit în faţa maşinii inconştient şi plin de sânge. Mi-a zis să îţi spun să îi aduci nişte haine.
Josh :Ok, vin acum.
Conversatie telefonică încheiată

Anca.:Şi o să te întorci acasă la tine?
Eu :Da, dar mi-e frica. Pot să mai vin pe la tine din când în când?
Anca :Sigur că da. Chiar mă bucur că te-ai mutat aici.
Eu :Mersi mult. Şi ne îmbrăţişăm. Atunci iese doctorul.
Doctorul :Puteţi să intraţi la el. Peste 3 ore îl externăm dar va trebui să vina în fiecare zi la pansat. I-am spus şi lui toate astea.
Eu :Am înţeles, mulţumim mult.
Doctorul :N-aveţi pentru ce, asta mi-e meseria. Iar apoi pleacă iar noi intrăm în salon.
Vlad :Heyyy, aţi aflat? Mă externează.
Eu :Ştim, dar tot trebuie să vi la pansat.
Vlad :Mda, ai vorbit cu Josh?
Eu: Mda. Iar atunci intra cineva pe uşă.

Hey, sper să vă placă capitolul şi scuzaţi greşelile. 1255 de cuvinte.