O simplă fată

#53

Eu: Jonathan a fost fratele nostru.
Vlad : Voi mai aveţi un frate?!
Josh: Am ajut. Era fratele nostru mai mare.
Ruxy: Ce s-a întâmplat?
Eu: A murit la 18 ani, chiar in seară în care trebuia să facă 19... Era cu Josh în maşină şi un bou de pe contra sens a intrat în ei... Accidentul a fost destul de grav, Josh neplătind aproape nimic, doar fiind blocat în maşina dar Jonathan a rămas încarcerat. Josh ne-a sunat şi am venit într-un suflet, aproape la fel de repede ca poliţia, dar am rămas şocaţi ce am văzut... Partea din faţa a maşinii era zdrobită de tot iar în spate Josh batea în geam să îl scoată mai repede. E îngrozitor să îţi vezi fratele mai mare fiind scos bucăţică cu bucăţică din maşină.
Josh: A murit pe loc, a fost zdrobit. Un lucru nu înţeleg.
Ema: Care?
Josh: El când a văzut maşina a virat puternic şi mi-a spus " vă iubesc pe toţi " . Nu înţeleg cum de a fost el atât de sigur că el va muri şi eu nu.
Eu: Josh, te rog hai să nu mai vorbim despre asta.
Josh: Bine.
Eu: I-ai spus mamei?
Josh : Nu, îţi dai seama cum o sa facă.
Eu: Da ştiu dar o să îi spui.
Josh: Văd eu.

Stau împreună cu Vlad şi ne uităm la un film de groază. El a ales de data asta filmul că altfel eu vream o comedie.

Filmul e pe la jumate şi simt că va urma un jump scare şi mă afund mai mult în braţele lui Vlad. El râde când observă ceea ce fac şi mă ia în braţe . Ador când face asta, îl iubesc din ce în ce mai mult. Nu credeam că o să ajung să îl iubesc aşa şi să îmi între atât de tare în suflet. Nu pot să trăiesc fără el, fără iubire lui.

Deodată telefonul meu a vibrat semn că am un mesaj . Eu m-am speriat din cauza acelui bâzâit pentru că filmul mă ţinea în suspans iar Vlad a pus pauză şi a râs de mine că m-am speriat.

Eu: Ce te râzi?
Vlad : Că te-ai speriat.
Eu: Vai ce amuzant mi se pare.

Mă întind după telefon şi observ că am primit un mesaj aşa că îl deschid. Este de la un număr privat.

" Spunele băieţilor să termine cu fofârleala şi să facă odată ce le spunem noi că altfel o păţiţi "

Credeam că s-au oprit cu mesajele dar se pare că nu . Iar mi s-a făcut frica iar Vlad a observat că nu mai spun nimic şi că doar mă uit la telefon .

Vlad :Ce e? Ce sa întâmplat? Nu spuneam nimic , nici nu reacţionam aşa că Vlad îmi ia telefonul din mâna şi citeşte mesajul... Îi omor pe ăştia . Cum îndrăznesc să îţi trimită ţie mesaj când e vorba de noi? Nu ,deja au întrecut măsura .Dacă ştiam că aici se va ajunge nu mă băgăm în asta ... Se uită la mine cum îl privesc cu o teama în ochii . Pentru că da ,îmi era frica .Ştiu de ce sunt în stare să facă .
Eu: Vlad?...În ce v-aţi băgat dinou?
Vlad: Uite .Hai să zicem că ei ar vrea să facem nişte lucruri murdare din cauza cărora vom avea mari probleme cu poliţia ,iar noi am refuzat. Asta i-a enervat foarte tare şi să zicem că am cam încurcat-o.Dar îţi promit ,nu e ceva grav ,ne-au mai spus aşa şi până la urmă nu ne-au făcut nimic.

Eu: Dar daca o să păţeşti ceva? Vlad: Îţi jur ,nu o să păţesc nimic .Nu-ţi fie teama ,totul va fi bine.
Eu : Să-ţi amintesc de incidentu acela din primele zile când am venit aici? Ai ajut o rana destul de mare şi încă mai ai cicatricea . Vlad: Atunci a fost altceva .Şi te rog nu îmi mai aduce aminte de aia.
Eu: Scuze dar vreau să fi precaut .Nu vreau să păţeşti ceva dinou...Chiar nu ştiu ce m-aş face fără tine .
Vlad: Nici eu nu ştiu ce m-aş face dacă tu ai păţi ceva ... Te iubesc pitic! Iar apoi mă sărută pe frunte protector.
Eu: Hei ! De unde și până unde pitic?
Vlad: Pentru că eşti aşa micuţă și drăguţă.
Eu: Ba nu sunt mica!
Vlad: Siiiigur. Da ce , am zis eu că eşti mică? Eşti minionă . Mă enervează când face aşa ,dar totuşi mi se pare şi drăguţ ȋn acelaşi timp.
Eu: Da nu sunt mica ! Am 1,63 . Tu esti prea pălugă!
Vlad: Hai că nu sunt chiar aşa de înalt la 1,87.
Eu: Aaa nu . Doar mai ai puţin și ai 2 metri .
Vlad : Aşa şi? Geloasă?
Eu: Niciodată. Tu nu ști vorba aia? Înalt ca bradu ,prost ca gardul.
Vlad: Deci mă faci prost ? Bine, treci şi culcă-te.
Făcea o voce tristă ca şi cum ar plânge iar apoi se întoarce pe o parte cu spatele la mine punând laptopul jos. Eu nu mă las şi mă arunc peste el.

Vlad: Ce faci ,dă-te jos . Că doar sunt prost ,nu?
Eu: Hai mă Vlad, şti doar că nu asta am vrut să zic.
Vlad: Dar ai spus-o.
Eu: Scuze . Chiar te-a durut aşa de tare?
Vlad : Tu ce crezi?
Eu: Scuze . Chiar nu a fost cu intenţie... Sincer chiar nu am vrut să îl rănesc. Nu credeam că o s-o ia în serios. Dar a luat-o iar acum se vede că e supărat... Mă ierţi?
Vlad : Nu ştiu.
Eu: Vlad, scuze iartă-mă... Ce vrei să fac ca să mă ierţi.
Vlad : Eee. Şi face o faţă perversă.
Eu: Nu, mi-e somn.
Vlad : Bine. Somn uşor pui. Şi mă sărută protector pe frunte.
Eu: Tu ai chef de glume de îmi tot pui porecle?
Vlad : Da ce are dacă îţi zic pui?
Eu: E ciudat că nu te-am mai auzit până acum.

E dimineaţă iar Vlad încă doarme aşa că mă duc jos şi mă apuc să fac clătite cu Nutela pentru că sunt preferatele lui Vlad şi vreau să mă revanşez pentru ce i-am spus aseară. Mă simt vinovată pentru că eu chiar nu am vrut să îl fac să sufere sau să îl fac prost. Era doar o gluma pe care el a cam luat-o în seamă.

În timp ce umpleam clătitele două braţe mă cuprind pe la spate iar eu  închid ochii şi îmi las capul pe sapate pentru că altcineva înafara de Vlad nu poate fi.
Mă strânge mai tare la piept şi începe să mă sărute pe gât. E mai ciudat de data asta.  Nu e la fel ca înainte, e puțin mai diferit. Din cauza asta mă desprind din îmbrăţişare şi mă întorc cu faţa la el, dar când îl văd mirarea îmi e mare.

Eu: Andrew ,ce tot faci?
Andrew: Ce, nu ţi-a plăcut? Că doar ai stat.
Eu: Am stat pentru că eu credeam că e Vlad, iubitul meu. Nu tu.
Andrew: Da de ce te răsteşti?
Eu: Păi de ce naiba ai făcut asta? Şi de ce eşti aici aşa devreme?
Andrew: Păi am dormit aici peste noapte. Şi de ce n-aş fi făcuto?

Eu îmi dau ochii peste cap dar el îşi izbeşte buzele de ale mele. Nu înţeleg ce l-a apucat aşa dintr-o dată. Eu tot încerc să îl împing dar nu se lasă uşor ,m-a cuprins şi de mijloc şi mă trage spre el.

Deodată cineva îl trage cu putere de pe mine iar în faţa mea apare iubitul meu foarte nervos şi care mârâia de furie. Brusc mi se făcuse pentru prima oară frică de el şi nici nu ştiu ce crede el.

El se întoarce spre Andrew şi îl pocneşte.
Vlad : Ce mama dracului te apucă Andrew? LAS-O împace. De câte ori să îţi mai zic?
Andrew: Tu nu o meriţi.
Vlad : Ce mă? Nu o merit? Află ceva, eu măcar o respect nu sar pe ea ca un bou în calduri.
Andrew : Vai ce o mai respecţi tu. Tu crezi că eşti singurul care o plăcea când a venit?  Dar oricum te-ai băgat tu repede ,că de ce nu?  Băi poate m-am săturat eu să consolez  mereu fetele pe care le răneşti tu .
Vlad : Cu ea e diferit.
Andrew: Daaa, foarte diferit. Şti de frica lu frasu şi de asta aţi stat atâta împreună.
Vlad : Andrew, taci dracului odată că aşa îmi vine să îţi trag un pumn în moacă la cât eşti de prost. Dar mă abţin că îmi eşti prieten.
Andrew: Da dăi mă!  Ce nu te ţine să te baţi?  Oricum ea va fi a mea când o vei face să suferi. Aşa se întâmplă mereu.

Vlad nu mai putea, era foarte nervos. Chiar nu ştiu ce l-a apucat pe Andrew. Zici că nu e el. Vlad la cât de furios e nici nu-l lasă să termine propoziţia că îi şi trage un pumn iar de acolo începe bătaia. Eu încerc să mă bag între ei ca să-i despart ,dar nu prea reuşesc .

Eu: BĂIEŢI!  BĂIEŢI, POTOLIȚI-VĂ!
VLAD ÎNCETEAZĂ, LASĂ-L ÎMPACE. ANDREW POTOLEȘTE-TE.

Chiar atunci coboară şi Max, Josh şi Ema. Iar Josh şi cu Max când îi văd pe băieţi vin şi îi separă. Josh îl ţinea pe Vlad iar Max pe Andrew. Şi nici asa nu se potoleau.

Max: OPRIȚI-VĂ. Ce?  Vi s-au umflat testosteronii în voi iar acum vă daţi mari cocoşi ?
Josh: CE DRACU VA APUCAT?
Andrew: Hai mă arătaţi muşchi. Dă-te mare, că doar asta şti să faci.
Vlad : Băi, tu nu îţi dai seama că tu te-ai făcut singur de râs . Iar Josh cu Max le dau drumul.. Să nu te mai prind că te mai dai la ea sau că mai faci aşa...
Andrew : Hai mai lasă-mă. Iar el pleacă şi Max se duce după el.

Vlad se întoarce spre mine şi....

Hey, sper să vă placă iar în capitolul următor va fi multă acţiune, şi nu neapărat bună. 1695 de cuvinte.