O simplă fată

#59

???: Oh! Ralu!

Gemete de plăcere se aud dinspre camera Adei şi faptul că mi-a pronunţat cineva numele mă sperie. Dar cel mai tare mă sperie faptul că vocea îmi e cunoscută, dureros de cunoscută.

Gemetele se aud din ce în ce mai des şi mai tare ceea ce mă face să merg mai încet. Nu pot să cred ce aud.

Mă apropiu de uşa şi după ce inspir adânc intru înauntru şi bănuielile mi se confirmă. Mi s-a tăiat tot filmul. Respiraţia mi se îndesește iar furia îmi creşte cu fiecare secundă.

Vlad stă călare peste curva aia de Melisa. Cum dracu a putut să îmi facă asta? Se uită confuz ca un bou la mine ca şi cum nu ar înţelege nimic iar târfa aia zâmbeşte ca o afurisită ce e.

Nu pot să mai stau, aşa că mă duc şi o i-au pe aia de ciuf aruncând-o pe jos. Pe ea nici măcar nu o interesează. Pare puţin revoltată la început dar după începe să râdă muşcându-şi buza şi punându-și mana dreaptă peste sâni iar cu cealată sprijinindu-si ca şi cum ar fi la plajă.

Eu: Curvă ai fost ,curvă rămâi.
Melisa: Eu doar mi-am luat ce a fost al meu.

Îmi îndrept privirea către Vlad care e la fel de confuz. Nu pot să cred că a făcut asta .Mă uit cu furie la el pentru că numai asta mai simt acuma pentru el.

Vlad: Ralu?!
Eu: Să nu te aud. Tu nu mai exişti pentru mine.

Iar apoi ies grăbită din cameră îndreptându-mă spre casa mea. Îl puteam auzi pe Vlad cum mă strigă dar nu mai are niciu rost.

Întru furioasă în casă cu gândul de a mă încuia în camera mea ca să stau singură şi să pot da frâu liber sutelor de lacrimi care se chinuie să evadeze de când i-am văzut pe aia doi, dar trebuie să se găsească cineva să mă oprească.

Josh: Hey, Ralu am găsit site-ul licitaţiei şi ne-am înscris.
Eu: Bine!
Jeremy: Da tu ce-ai?
Eu: Lasă-mă împace!

O iau la goană pe scări până în camera mea. Închid ușa și mă lipsesc cu spatele de ea lăsându-mă uşor în jos şi dând frâu liber lacrimilor.

Cum a putut să îmi facă asta după tot ce a fost între noi? Credeam că mă iubeşte cu adevărat ,că s-a schimbat, dar se pare că m-am înşelat. Cine ştie de când mă înşeală iar eu ca proasta nu am observat. Am fost atât de oarbă. O toantă că am putut crede toate astea. Nu s-a schimbat deloc.

M-a durut atât de tare când i-am văzut. Nici nu prea am ştiut cum să reacţionez . Eram şocată pentru că nu l-aș fi crezut în stare de aşa ceva. Măcar să se fi despărţit de mine dacă nu mai simţea nimic pentru mine. Nu să şi-o tragă cu aia pe la spatele meu.

Cineva încercă uşa iar apoi bate puternic în ea de mai are puţin şi o scoate din balamale.

Vlad : RALUCA, DESCHIDE TE ROG! RALUCA !
Eu: AI VENIT DEGEABA. POŢI SĂ TE ÎNTORCI ÎNAPOI LA TÂRFA AIA SĂ TERMINI CE AI ÎNCEPUT.
Vlad : ŞTIU CĂ MĂ URĂŞTI ,DAR ŞI EU MĂ URĂSC PENTRU CE AM FĂCUT. DESCHIDE TE ROG UŞA!

Dacă el crede că rezolvă ceva cu asta se înşeală dar deschid uşa.

Eu: ŞI DE CE DRACU AI MAI VENIT?
Vlad: Nu am vrut să te rănesc.
Eu: AI FĂCUTO DEJA.
Vlad : Nu ştiu cum am ajuns în pat cu aia. Ea nu înseamnă nimic pentru mine. Pe tine te iubesc.
Eu: Prea târziu. De ce mi-ai făcut asta?
Vlad : Nu am vrut. Nu am fost eu.
Eu: Da cine a fost Vlad?
Vlad : Pur şi simplu nu am fost eu.
Eu : CREDEAM CĂ MĂ IUBEŞTI!
Vlad : TE IUBESC.
Eu : AŞA MĂ IUBEŞTI TU?! CULCÂNDU-TE CU ALTA?... Ascultă bine aici. NU POT SĂ TE IERT. NU POT! AŞA CĂ LASĂ-MĂ DRACULUI ÎMPACE. Dau să închid ușa dar el mă opreşte .
Vlad : Te rog. Nu face asta.
Eu: Dar tu de ce ai făcut aia?... Aşa ziceam şi eu.
Vlad : Nu Ralu, te iubesc.
Eu: TE URĂSC! Şi îmi smulg de la gât lanţul pe care mi l-a dat când am făcut 4 luni şi îl arunc la picioarele lui.