Fantoma

Capitolul 16

Din perspectiva lui Edward
După o ora m-am dus să văd ce face prințesa mea. Îmi pare rău că am țipat la ea dar când a spus că mă urăște m-am simțit distrus. ? Deschid ușa și o văd  dormind. Fața ei era udă semn că a plâns din cauza mea. Îi dau o șuviță blonda de pe față și îi spun:
- Știu că nu mă auzi și că mâine mă vei urâ in continuare, dar trebuie să îți spun. Știu că ți-am făcut rău. Știu că suferi că ți-ai pierdut părinții. Sunt un monstru și așa voi rămâne pentru tine dar te iubesc. Fiecare demon are îngerul lui. Tu ești îngerul meu și vei fi mereu. Mă aplec și îi dau un sărut scurt pe buzele ei trandafirii apoi îi șoptesc că o iubesc.
Din perspectiva Mariei
Mă trezesc de dimineață în speranța că totul a fost un vis și că sunt alaturi de Lucas. Dar realitatea nu e asta. Mi-am făcut duș iar le pat erau niște haine pe mărimea mea și chiar erau drăguțe.
  Cobor și îl văd pe Edward stând pe scaun.
-Neața spun cu jumătate de gură. El își ridică capul si mă întreabă:
-Cu mine vorbești?
- Mai e cineva răpit în casa asta?
  - Nu te-am răpit doar te-am luat cu mine. Mă abțin să nu îi dau o palmă. Îmi fac cafea și mă așez la masă. El se tot uita la mine.
-De ce te tot uiți la mine? Am un cap în plus sau ce? El râde și îmi spune:
-Ești frumoasă. Îmi dau ochii peste cap și murmur idiot.
-Te-am auzit!
-Vrei un premiu pentru asta pudele?
-Pudel? Serios? Eu dau din umeri și aprind televizorul. Gândul îmi zboară la Lucas. Oare mă caută? Îi lipsesc? Trebuie să fac un plan ca să plec de aici.