Fantoma

capitolul 13

Din perspectiva lui Lucas
Nu îmi place când o văd plângând. Inima mea se rupe în bucăți. Vreau sa o fac fericita toată viața.
Din perspectiva Mariei
Cina cu familia lui a fost minunată. Sunt niște oameni minunați și iubitori. Am ajutat-o pe Anastasia să strângă masa apoi ne-am dus în cameră. Mi-am făcut un dus apoi mi-am luat pijamalele și m-am pus în pat. Cineva bate la ușă. Era Lucas.
-Hey, ce faci?
-Bine, voiam să mă culc.
-Pot să stau cu tine? mă întreabă roșind.
-Sigur spun și îi fac loc in pat. Se așează și mă trage la pieptul lui. Pot să îi aud bătăile inimii.
-De ce ai plâns azi?
-Mi-am amintit de mama. Acesta oftează și mă pupă pe frunte.
-Noapte bună, frumoasa mea.
-Noapte bună, Lucas.

Din perspectiva lui Edward
Inima mea e zdrobită. Imaginea cu ei doi îmbrățișați mi-a rămas în minte. Și la gândul că a plâns din cauza mea mă face să mă urăsc. Aseară am mers la ea deoarece vroiam să o vad. Când am ajuns am avut parte de o surpriză foarte neplăcută. I-am văzut îmbrățișați. Am auzit conversația dintre ea și Lucas. Îi lipsesc părinții ei. Sunt un monstru. Știu că ar vrea să îi aibă alături. Și părinții mei au murit, mai bine spus au fost omorâți de o fosta iubita de a tatălui meu. Tot ea m-a blestemat sa fiu închis în oglindă până când voi iubi pe cineva. Dacă aș putea să dau timpul înapoi aș face-o. Sunt un monstru. Nu mă va iubi niciodată. O să mă urască toată viața ei.