"Toată imaginea în roz îmi este întreruptă de câteva bătăi puternice în ușa.
-Au venit...zice Theo serios și mă privește îngrijorat.
Mă ridic panicată de pe scaun, iar el începe a râde.
-Glumeam doar, e Zack, trebuia să-ți fi văzut fața.
Mă încrunt la el, apoi merge să deschidă. Se întoarce înapoi peste 3 minute cu acel brunet drăguț pe urmele lui.
-Bună Eva.
-Mhm..bună?
-Uite, chiar îmi pare rău pentru....Îmi face cu mână spre obrazul meu, sper că știi eu doar...
-Da, mulțumesc, oarecum.
Îmi zâmbește și se apropie de mine.
-Eu sunt Zack Mandrow.
-Eva Dobre.
-Încântat de cunoștință.
-Ești fericit că vorbești cu o târfă?
-Nu te supăra, nu aș spune niciodată așa ceva despre vre-o fată, mai ales despre tine, altfel...
-Îi rup capul, intervine și Theo entuziasmat.
Am mâncat împreună, apoi Zack ne-a spus că toată banda lui Kill, aşa-i zicea şefului ce mă urmărea, mă căuta.
Theo a insistat ca urmatoarele 5 zile să rămân la el, iar eu am acceptat, doar cu condiția să-mi dea să-l sun pe Alex.
Zis și făcut.
-Alo? Zic când fratele meu răspunde la apel.
-Bună surioară, cum odihna?
-Emm...bine. Ce mai faceți?
-Suntem bine, Megan a venit să locuiască cu noi,... adică cu mine, se bâlbâie el.
-Minunat, părinți au mai sunat?
-Da, au întrebat ce mai faci și le-am zis că ești la o prietenă. Apropo ce prietenă? Şi de ce ai dispărut atunci așa? Nu știi că...
-Bine Alex, trebuie să plec. Te iubesc, ai grijă.
Inchid rapid telefonul prefăcându-mă că nu i-am auzit ultima întrebare.
-Ești bine? Mă întreabă Theo îngrijorat.
-Da, sunt doar puțin obosită.
-Minunat, la culcare atunci, mă ridică în brațe pe neașteptate și fuge cu mine până în dormitor.
-Noapte bună, Eva.
-Stai, rămân singură?
-Credeam că vrei să...
-Nu. Vino aici.
Se întoarce fericit spre mine și se așează pe pat, trăgându-mă la pieptul lui, iar cu o altă mână se juca prin părul meu.
-Îmi pare așa rău...
-Și mie. Începem de la început, da?.
-Da. Asta înseamnă că facem și cursuri, nu vreau să te pierd din nou sau să ai probleme.
-Nuu, îmi ajunge..
-Categoric, începem de mâine, acum, noapte bună.
Mă sărută ușor pe creștet și adorm în brațele lui, simţindu-i mirosul puternic și atât de familiar.
"-De ce, ce-am făcut?
-Mi-ai luat ce e al meu, iar acum o să mori.
A înaintat cu arma spre mine și a tras.
Sângele meu se prelingea pe tot corpul, ajungând până'n pământ.
Ochii lui roșii...un roşu intensiv, se uitau fericiţi la mine. Era plăcere pura să mă vadă în chinuri..
-De ce...şoptesc prăbuşindu-mă la pământ"
-Evaaa
Deschid ochii şi-l observ pe Theo agitat.
-Ești bine?
-Da, da...şoptesc, încă agitată.
-Plângeai în somn, ce ai visat?
-Nimic, e în regulă, hai să ne culcăm.
-Eva, ce s-a întâmplat?
-Sunt bine, jur.
Mă trage mai aproape de el și adorm din nou în brațele lui.
*********************************
E dimineață, mă vârcoleac pe pat și deschid ochii.
Sunt singură. Mă ridic și observ că afară e destul de luminos, câteva raze strecurându-se prin geam.
Un miros puternic de cafea mă îndeamnă să merg spre bucătărie.
Câteva şoşoteli se fac auzite și fără să vreau...
-Ar trebui să discut cu ea despre..
-Despre ce? Îl întrerup pe Theo, care vorbea cu Zack.
-Bună dimineața, nu știi că nu-i frumos să tragi cu urechea?
-Păi eu nu trăgeam, am auzit atunci când am intrat aici, deci..?
-Nimic, ziceam că ar trebui să facem câteva cursuri mai intensive și poate ...., face o pauză.
-Poate ce ? Il grăbesc.
-Poate te învăț să tragi cu armele.
-Pheaah, arme? mai știi ziua balului.?
-Nţţ, știu ce s-a întâmplat, dar nu eram eu, ridică mâinile în sens de predare.
-Oooo, fraţioare, tu n-ai fost acolo, eu însă am văzut tot, atunci venise cu un băiat.. stai, am datele aici.
Îl privesc şocată cât pe Theo, cât și pe Zack. Ei, însă, sunt foarte calmi și atenți la nu știu ce hârtie pe care a ridicat-o Zack.
-A da, venise cu Lucas Wesley. Împreună cu ei erau Darius și Dylan Smith, Marcus Hrow, Alex Dobre, Megan Andrew, Maya Mensent, Lisa Darow și Bianca Adams.
-Cine-i Lucas Wesley? Se încruntă la numele lui și mă privește de parcă ar vrea să mă certe.
-Păi, începe Zack, Lucas Wesley născut la data de 23 ianuarie 19...
-Stooop, îi opresc eu, voi chiar ați analizat fiecare detaliu din viața mea? Ridic sprânceană și aștept un răspuns.
-Emm, da? spun ei plictisiţi.
-Deci, continuie Zack, domnișoară Dobre a făcut ceva uimitor atunci.
-Și ce anume? Întreabă Theo, amuzat.
-Asta, zic brusc.
I-au rapid două cuțite de pe masă și le arunc cu atâta forță, în cât unul s-a înfipt în perete, iar al doilea a tăiat aţa unui tablou, care acum zăcea pe podea.
Zack zâmbea mulțumit, ca şi cum s-ar fi așteptat la asta, Theo însă a rămas cu gura căscată încă analizând ce-am făcut eu.
-Uite, să-mi aduci aminte să nu o supăr niciodată, da? Arată cu degetul spre Zack și el râde afirmativ.
Îmi dau ochii peste cap și zâmbesc mândră.
-Despre care arme vorbeai tu? Spun ironică.
-Dacă poți să te joci așa bine cu cuţitele, nu înseamnă ca și cu altele o să poți, nu?
-Mai vedem noi, spun mai mult pentru mine și ies din cameră.
-Lângă baie este o pungă cu haine, sper că sunt pe mărimea ta.
-Bine, mersi.
Mă apropii și observ un pachet destul de mare. Caut prin el și găsesc mult prea multe haine, printre care și o rochie roșie, exagerat de scurtă. O apuc cu două degete și mă reîntorc la băieţi.
-Sper că nu crezi că o să port asta, nu? Arunc în el cu bucățică de material.
-Nu? De ce nu? Se holbează la mine.
-Ești cretin? Întreabă Zack. Nu o să-i astupe nici fundul.
-Păi normal, am luat-o mai mult pentru mine.
Fac ochii mari și sunt gata să explodez, dar el mi-o ia înainte.
-Am încercat doar, ridică mâinile în semn de predare, dacă nu-ţi place, nu-i nimic, o să o poarte Zack.
-Idiotule, o să o porți tu pe cap, îl lovește Zack în frunte.
-Doamne, și aştea ar trebui să aibă grijă de mine? Scutiţi-mă.
Oftez și merg în baie să mă schimb în nişte hainele decente .
În câteva minute eram gata. M-am îmbrăcat destul de simplu, o pereche de pantaloni negrii și o cămașă largă în dungi.
Am rămas puțin şocată la gusturile lui Theo, pentru că.....mi-au plăcut?
-Eva, strigă Zack din bucătărie.
-Ce e?.
-Nu că nu aş avea încredere în Theo, dar nu vrei să vii puțin aici?
-Ce s-a întâm...mă opresc.
Bucătăria e toată în ouă, făină, și nu știu ce semințe..
-Ce ai făcut ?
-Păi.. vroiam să fac ceva mâncare.
-Eva, te implor, dacă-l lași aici, o să dea foc cartierului, se plânge Zack.
Îi dă câteva priviri urâte, apoi se apropie de mine.
-Deşi sunt buuun la toate(prelungeşte "uuu") la asta nu chiar. Deci îmi oferi o mână de ajutor?
-Fruncte.
-Ce fruncte? Mă privește confuz
-Te duci și cumperi fructe.
-Pentru ce ?
-DU-TE. ŞI. CUMPĂRĂ. FRUCTE.
-Plecăm. Acum.
Îl ia pe Zack de braţ și iesă din apartament, lasându-mă pe mine cu toată nebunia asta.
Oftez și mă apuc de treabă.
