O DIADEMĂ DE FIORI
Iubește-mă iubirea mea
Cortina nopții ne așteaptă
Purtați pe-un val de peruzea
Să împlinim voința noastră.
Să ne urcăm pe-un pisc al Lunii,
De-acolo să nu mai plecăm,
Indiferenți de soarta lumii
Viața iubirii ne-o predăm.
Iubește-mă cu-a ta ființă,
Sărută-mă cu fraga ta,
Îmbracă-mă cu stăruință
Cu picuri dulci pe carnea mea
Dezmiardă-mi sufletul iubire
Alungă-mi gândul când e trist,
Ridică-mă în strălucire
Atinge-mă căci eu exist,
Și lasă-mă să zac în tine
O clipă fără nici un nor,
În dragoste e-atât de bine
Să fim cuprinși de foc și dor.
Sub pleoapa nopții să renaștem
Iar cerul să-l golim de nori,
Zulufi din stele noi să coasem
Pe diadema de fiori.
