Dimineata
Nu am dormit decat doua ore... si cred ca l-am tinut si pe Ayato treaz. Mereu cand auzeam un zgomot, incepeam sa tremur si el ma strangea in brate. Daca stau sa ma gandesc, cand se auzea cate un zgomot, ii vedeam pe baieti cum se apropie de mine, ca si cum ar vrea sa ma protejeze.
Yu: Care e treaz?
Toti au tresarit ca si cum au vazut o fantoma. Cred ca am reusit sa ii sperii. Asta e de rau!
Ay: Eu.... Acum si ei sunt.
Yu: Scuze ca v-am trezit!
Su: Oricum nimeni nu a reusit sa doarma, in afara de tine. Cand ai adormit, perdeaua a incercat sa-l stranga de gat pe Ayato.
Ay: Am injurat-o pana mi-a dat drumul.
Ka: A fost atat de frumos! A injurat aproape cinci minute. Noi tarageam ca disperatii de perdea si nu i-a dat drumul pana nu te-ai ridicat si te-ai uitat inspre ea.
Yu: Ce am facut, ma?
Su: Da! Nu iti amintesti?
Yu: Nu ....
Su: Deci nu iti amintesti ca te-ai ridicat si ai mers sus si ai venit inconjurata de perne zburatoare si ne-ai dat la fiecare cate una la fiecare?
Yu: Ce naiba am facut?!?!
Sh: Ar trebuii sa ii spuneti.
Ay: Esti sigur...?
Sh: Dap. Trebuie sa stie. Cred ca are legatura cu casa asta.
Ay: Bine.
Cat au vorbit ei, eu am stat si m-am uitat la ei cu un zambet tamp. Despre ce vorbesc?
Ay: Uite. Ca sa nu te sperii... nu ... nu ai cum sa nu te sperii... Ideea e ca in casa asta, mama putea contola obiectele. Era un bun vampir care stia sa-si foloseasca puterile. Cel putin asta ne-a spus noua. Mai tarziu am aflat ca, defapt, casa avea propriul creier si numai cei mai buni oameni sau vampiri o pot controla.
Yu: Mama ta era un vampir foarte bun?
Ra: Nu. Casei ii era frica de mama.
Ka: Si lui Teddy ii era frica de ea.
Yu: O...k... Deci... Casa ma asculta?
Ay: Sau ii e frica de tine.
Ra: Incearca sa o pui sa faca ceva.
Doamne! Cum am reusit sa supravietuiesc pana acum?!
Yu: Bine.... Sa vedem... Vreau sa se deschida geamul!
S-a deschis. Stai! S-a deschis?!?!
Perspectiva Ayato:
Ce naiba?! S-a deschis?? Deci casa o asculta. Dar... De ce? Are o saptamana de cand sta aici... O fi legata de casa? Da Doamne sa nu ne fie sora, ca o sa ne puna pe toti in umbra! Nu! Nu are cum! Nici macar nu e vampir! Totusi.... In camera mamei mele era un jurnal cu o poza cu o fetita abea nascuta si care avea acelasi lant la gat. Nu. Mai bine nu ma mai gandesc la asta. E prea mult!
Ay: Deci... Vreti sa mancam ceva?
Yu-Su-Sh-Re-Ra-Ka: Dap!
Perspectiva Yui:
La ce se gandeste Ayato? A stat si s-a uitat in gol timp de 2 minute... Sper ca e bine.
Perspectiva Subaru:
Ring! Ring! Ring!!!
Yu: Subaru! Iti suna telefonu'!!!
Su: Alo?
CITEȘTI
Diabolik lovers
FanfictionEu sunt Yui si aceasta este povestea mea complicata. *poveste de fictiune inspirata dupa anime-ul "Diabolik Lovers"*