DARE ME ( Provoacă-mă)

Capitolul 16

-Nu a ieșit prea bine ultima dată când ar fi putut exista ceva între noi,mărturisi brunetul cu o privire pierdută.

Abra șovăi,calculându-și vorbele.

-Să înțeleg că mă refuzi?șopti ea cu un aer rănit.

-Ai putea înțelege orice îți dorești,Abra - îi apucă mâna rece,ducând-o la piept.Ai tot timpul din lume să te hotărăști,încheie el,scurt.

Abra rămase stână de piatră,însă orgoliul nu îi permitea o astfel de desparire despărțire.

-Stai,îl întoarse din drum.

Scotoci prin buzunarul hanoracului,scoțând o bucată de hârtie împăturită- un pliant,pe care i-l înmână.

-Tura mea începe la 10.Caută-mă dacă-ți dorești fapte.Eu una m-am săturat de tachinări compromise.

Se întoarse grațios,continuându-și drumul prin întunericul serii.

*

Jetoanele făcură un rond perfect,învârtindu-se pe masa de un verde aprins.Cei 5 bărbați așteptau următoarea ei indicație,pregătindu-și mișcarea viitoare.Abra zâmbea subtil la fiecare prezicere corectă pe care și-o făcea înainte de fiecare rundă.Putea citi personalitatea jucătorilor privindu-i în ochi,lucru la care nu dădea greș niciodată.

Îi aruncă o privire celui mai tânăr,oferindu-i o ultimă avertizare,înainte să rostească cuvintele finale.Colectă cu un zâmbet șiret bacșișul,apucând un pahar de pe una dintre tăvile argintii.Norocul ei că băuturile erau gratuite.Își ridică dresul de pe piciorul stâng,apoi își așeză uniforma.Se îndreptă spre mesele de joc individuale,așteptând următorul client.

O șuviță rebelă îi acapara privirea,așa că o dădu la o parte cu o mișcare delicată,moment în care atenția îi fu captată de ușile larg deschise.Sincronizare perfectă.Abra își îndreptă spatele,rezumându-se cu mâinile de marginile mesei.Îl urmărea cum își etala șarmul,recunoscându-i doza de aroganță,care îl făcea și mai ispititor.Își plimba privirea de-alungul costumului cu croială perfectă,care-i evidenția trăsăturile.

-Bună sera,domnișoară.

Abra continua să zâmbească,admirându-i performanța în formalități exagerate.

Brunetul aruncă pe masă cele două bancnote,privind-o pe Abra cu ochi dulci.

-Încasez 200,rosti ea abordând o figură serioasă.

Mâinile ei amestecau cărțile cu mișcări rapide și calculate,aruncându-i din când în când câte o privire.Îi așteptă mișcarea,urmărindu-i atentă mâinile.Oberva de îndată șiretlicul,însă se abține din a-i atrage atenția.

-Felicitări,zise ea cu un zâmbet discret.

-Doar nu crezi că ma mulțumesc cu atât,murmură brunetul,oferindu-i și restul banilor.

-Încasez 400.

Abra schiță un surâs,și cum avea talentul de a prezice un câștig,era deja mulțumită.Continuă procesul,așteptând mișcarea băiatului,însă,de această dată nu-l lasă să scape.

-Eu n-as face asta,îl atenționață ea,captându-i degetele deasupra jetoanelor aproape întoarse.

-Vigilență...rosti el...păcat că..

-Nu te obosi,te-am văzut și prima dată.Mi-a fost doar milă.Nu aș fi crezut că un băiat că tine are nevoie de puțin ajutor.

Brunetul zâmbi fâstâcit,recunoscându-și eșecul.