"Era o noapte friguroasa de iarna ,vantul batea puternic, iar in vualul lui taios zbuciumau o multime de fulgi argintii.
Tot orasul zacea sub o tacere crunta ,strazile erau luminate vag de colo-colo cate o lampa. Totul era doar un mit sub luna sangerie care statea teapana deasupra intregii omeniri.
Dupa cum am spus ,anotimpurile nu au incetat a trece mai departe niciodata ....ele trec totul cu vederea ,iar apoi pleaca.
Poate ca si tu simti uneori ca lumina vietii se stinge ,iar apoi pleci si nu te mai intorci .
Moartea ei nu a observat-o nimeni ,desi trupul inca-i zace acolo scaldat de razele soarelui ,la fel de frumos ca odinioara, mort.
Nimeni nu o vede ,nimeni nu o atinge ,nimeni o striga si nimeni nu o plange ,poate pentru ca nu a existat niciodata si astfel totul a fost doar un vis ,dar atunci urmele acelea de sange din zapada alba si suferinta din noapte..ce sunt?
Aceste cuvinte ne bantuie pe toti la un moment dat.."De ce?"....si la urma urmei nu-i asa ca ti se pare cunoscuta aceasta intrebare?
Aminteste-ti doar ca acum pe acea alee intunecata nu mai se plimba nimeni, iar moartea lor o dovedeste doar acl mormant care la urma urmei este al nimanui ,iar blestemul nu va fi niciodata descifrat,
Aminteste-ti ca din ele a mai ramas doar jarul a trei lumanari ce inca ard spunand povestea lor...o poveste ce s-a terminat mult prea repede....
Daca vei dori vreodata sa dezlegi blestemul...ca pret al acestuia vei...."
-Hei surioara ,ce faci?
- Beatrice! Uite ce am gasit! E jurnalul stra-bunicii si e o poveste superba...E vorba despre un blestem, si...
-Nu vreau sa stiu (o intrerupe Victoria)
-De ce?
-Sti ca mi-e frica de tot ceea ce tine de blesteme ,vraji si altele..
-Haide nu fi asa fricoasa surioara ,poate e doar o poveste si in plus as vrea sa aflu raspunsul..
-In legatura cu ce?
-Uite citeste
..................................*in timp ce Victoria citea cu sufletul la gura*...................................
-E groaznic..si trist. Dar de ce la sfarsit e patata foaia, nu se intelege..
-Hai surioara! Sa o intrebam pe mama
-Esti sigura?.......Adica ele doua nu au avut o relatie mama-fiica prea buna, avand in vedere ca bunica a fost..
-Totusi merita sa incercam, nu?
-Ai dreptate Beatrice ..............*coborau din pod indreptandu-se spre bucatarie*............................
-Mama! Priveste ce am gasit in pod (spuse Beatrice entuziasmata.
In acel moment Sofia (mama lor) scapa farfuria din mana si se intoarse ingrozita si totusi nervoasa ,plina de furie si ura catre carte....
