Capitolul 2-Niște părinți adevărați

28 2 0
                                    

După o săptămână
A trecut deja o săptămână de când nu mai locuiesc la orfelinat,Eva și David se poartă
foarte frumos cu mine ,iar astăzi fiind ziua mea de naștere eu și Eva mergem la mall.M-am obișnuit sa-i spun "Eva" ,mai ales că nu-i place deloc sa i se spună "doamna Morris"spune că se simte bătrână.În fine,David a plecat la serviciu,iar noi două pornim spre mall-ul din apropiere.
Ajunse la mall probez mai multe rochii și în cele din urmă cumpăr una verde și lungă cu pietricele.
-Este foarte frumoasă rochia,draga mea!
-Multumesc!
Imediat după ce plătim ne îndreptăm spre casă
Este deja ora 18:00 și o data ajunse acasă observ că toate luminile erau stinse.Intrăm și aud strigându-se
-Surpriză!
-Wow!La asta chiar nu mă așteptam.
-La mulți ani,Sky!imi spune David și mă îmbrățișează
-Multumesc mult!
Apoi urările au venit și din partea Bellei si Mellisei,niște vecine si totodata prietene.
Merg și eu să mă schimb și revin imediat.spun si numaidecât merg în camera mea și îmbrac frumoasa rochie pe care am cumpărat-o de la mall,mă pieptăn puțin și cobor înapoi.
-Deschide cadoul meu!spune Bella entuziasmată o dată ce cobor scările.
Îl deschid și observ că este un telefon ,chiar aveam nevoie de unul,poate e ciudat,dar nu am avut până acum ,din cauza locului unde am stat până acum o săptămână,
-Multumesc!spun si o îmbrățișez pe Bella
-Și înainte să înceapă petrecerea mai avem un cadou pentru tine Sky.spune Eva
Eu ma uit nedumerită și la un moment dat o văd pe Evelina.Nu-mi vine să cred!
îi sar in brațe și ma bucur mult ca e aici.
-Ți-am zis eu că nu scapi de mine.adaugă Eve
-Dar cum?nu aveai voie să pleci de la orfelinat
-Păi de acum părinții tăi adoptivi sunt și ai mei
-Serios?Ce mă bucur!
-Hai gata cu vorba,dăm o petrecere aici sau ce facem?
Acestea fiind spuse începem toate 4 să dansăm ,în timp ce Eva pregătește aperitive și clătite.Nu am mai avut până acum o petrecere de ziua mea și nici nu mă așteptam să am,iar asta efectiv este cea mai tare petrecere.
După 2 ore în care am dansat ca niște nebune,mâncăm ce ne-a pregătit Eva ,apoi hotărâm sa vedem un film de groază și anume "IT".Filmul a durat 1 ora și 30 de minute,iar de la ora 21:00 până la ora 22:30 am stat și am discutat ca fetele.
...
Următoarea zi
E ora 10:00.Mă trezesc destul de aiurită,eu și Mellisa cel puțin eram în pat ,cât despre Evelina și Bella nu pot spune același lucru.Ele dormeau pe jos fără probleme.Zâmbesc când le văd ,apoi merg la baie pentru a-mi face rutina dimineții.
-Bună-dimineața!o aud pe Eve spunând când ies de la baie.
-'Neața.Ați dormit bine pe jos fetelor?spun eu râzând
-După ce că tu și Mellisa ne-ați dat jos din pat mai ai și tupeul să intrebi dacă am dormit bine.spune Evelina nervoasă,iar eu si Mellisa nu ne mai puteam opri din râs.
-Nu mai râdeti!Să ziceți "mersi " ca nu v-am luat la palme așa din somn.spune Bella și ea la fel de afectată
-Mersi!?spun eu
-E târziu acum
-Fetelor, haideti la micul dejun.o aud pe Eva strigând.
-Venim imediat.
Se duc și cele 3 la baie pentru a se spăla pe fața ,apoi coborâm la masă.
După ce terminăm de mâncat Mellisa și Bella pleacă,iar eu și Evelina ne apucăm de curățenie
-Fetelor,noi plecăm la serviciu.Aveți grija!spune Eva
-Da.Pa
-Ați hotărât care este camera ta?o intreb pe Evelina
-Presupun că aceasta.spune și arată spre camera de lânga cea a lui David și a Evei.
Terminăm de făcut curățenie,apoi ne schimbăm și hotărâm să ne plimbăm puțin
La un moment dat ajungem în parc ,găsim un magazin și ne cumpărăm cate o inghețată,apoi ne așezăm pe o bancă și după cateva minute apare un copil rătacit care nu părea să aibă mai mult de 4-5 ani
-Bună.Eu sunt Darius
-Bună.De ce ești singur prin parc?îl intreb
-Nu stiu! Eram cu părinții mei,dar acum nu-i mai văd.spune și gesticulează dramatic Ce drăguț e!
-O să te ajutăm noi să-ți găsești părinții,da?
-Da
-Vrei și tu înghețată
-Sigur.Înghețata este preferata mea
Îi cumpăr și lui o inghețată ,apoi pornim în căutarea părinților săi.După multe încercări intr-un final îi găsim părinții lui Darius.
-Sky!strigă Eve după ce Darius pleacă cu părinții lui,iar noi ne pregăteam sa ne întoarcem acasă
-Da
-Uită-te în spatele tău!
-Ce-i?
-Omul acela,ne urmărește de când am plecat să-i căutăm părinții lui Darius
-Eve,esti paranoică,nu are cum.Stai liniștita!
O luăm la dreapta ,deoarece ăsta este drumul spre casă,iar omul din spatele nostru la fel,intrăm intr-un magazin să cumpărăm nutella,iar omul acela intră după noi.
-Sunt paranoică,hă?spune Eve dându-mi un cot când ieșim din magazin
-Fugi!
Omul acela începe să alerge după noi.Oare cine e și de ce ne urmărește?
Eu si Eve fugim cât ne țin picioarele și din fericire omul urmăritor ne pierde urma.
-Să le spunem Evei și lui David?mă întreabă Evelina
-Ce să ne spuneți?
-Ăăă...voiam sa vă intrebăm dacă noi vom merge la școală.spun repede schimbând subiectul,deoarece nu vreau să-i îngrijorez
-Cum vreți,însă noi ne-am gândit că momentan ar fi mai bine sa învățați de acasă.
-E bine și așa
-Bun.De mâine va veni cineva sa vă mediteze
-Bine.Eu merg să fac un duș.
-Și eu!Noroc că avem două băi.spune Eve bătând din palme ca un copil mic
-Într-o oră să veniți la cină
-Ok.

Știu ca acum capitolele nu sunt foarte dramatice sau palpitante,dar vă asigur că vor deveni cu timpul. SPER SĂ VĂ PLACĂ ACEASTĂ CARTE!!
P.S la media este Skyler

Love changes the gameUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum