Love changes the game

Capitolul 10

Mă duc în cameră și imediat apare și Derek.
-Să-mi spui dacă o să-ți mai facă ceva ăsta!îmi spune așezându-se lânga mine.Eu sincer nu înțeleg ce se întâmplă,îi pasă sau se preface?și ce caut eu aici?De ce nu pot să fiu acasă cu cei pe care îi iubesc?
El mă privește și adaugă:
-Nu spui nimic?De ce ești așa aeriană?
-Te rog,nu te mai preface că îți pasă!Îi știu pe cei ca tine.
-Pe cei ca mine?spune și mă privește de parcă nu și-ar fi dat seama.
-Da.Genul ăla de baieti care cred că pot cuceri orice fată,pentru câteva nopți și apoi acele fete pot să se ducă dracului că le schimbați ca pe șosete
DEREK POV
Când aud ce spune îmi dau seama câta dreptate are,dar jur cu ea e diferit,după ce am apucat să o cunosc nu m-am gândit niciodată să mă culc cu ea și apoi să o las baltă,din contră ceva e schimbat în gândirea mea de când am cunoscut-o,m-am culcat cu multe fete și nu m-am gândit la sentimentele lor,era pur și simplu distracție,la fel cum s-a întâmplat și ieri cu Elisa.
-Ai dreptate,dar...!spun,însă ea mă oprește.
-Dar nimic.Am înțeles perfect.Vreau un singur lucru de la tine.
-Ce vrei?
-Să mă lăsați să plec,am niște probleme în familie și dacă nu mă întorc se vor agrava.
-Nu depinde de noi,depinde de Johnson.
-Te rog,ajută-mă cumva!Trebuie să-mi ajut familia.
-Mai vedem!
...
După 2 zile
SKYLER POV
Este ora 22:00,Derek nu mă ajută să plec de aici,de fapt nici nu înțeleg de ce m-am gândit că ar vrea să mă ajute ,așa că astăzi o să evadez.Trebuie să îi găsesc pe David, Eva și Evelina,nu trebuie să aibă probleme din cauza mea.Ies pe furiș din cameră,dar se auzeau voci din bucătărie,Adam părea că se ceartă cu acel Johnson,așa că profit de asta și merg spre ușă,dar chiar atunci,cearta s-a oprit și aud pași.De teamă că ar putea veni aici și m-ar putea prinde mă întorc și mă lovesc de un umăr tare,nefiind atentă pe unde merg.
-Bruneto?Ce tot faci?
-Derek...ăăă...nimic.spun eu.
-Unde voiai să te duci?
-Vreau să plec!Nu le spune,te rog
-Șhhht.spune și mă trage într-un colț al camerei,astfel încât atunci cănd Johnson a ieșit din bucătărie să nu ne vadă.
Când acesta se reîntoarce în bucătărie,Derek mă trage de mână și ieșim rapid,dar cu grijă pe ușă.
-Ești nebună?mă întreabă
Eu mă uit cu o față nedumerită la el,iar el începe sa zâmbească,ce zâmbet are...
-Hai să mergem,nebuno!Dacă află Johnson că te-am ajutat am pus-o.spune și ne îndreptăm către mașina lui.
-Îi spui că am evadat singură.spun în timp ce ne urcăm în mașină,iar Derek pornește imediat.
-Unde te duc?
-Dă-mi telefonul tău!
-Pentru?
-O să vezi.
Mi-l dă și o sun pe Evelina,noroc că îi știu numărul.
-Eve,unde sunteți?
-Aproape de fosta noastră casă,la o pensiune.
-Bine,vin acolo!
-Ești bine?
-Da,vino tu afară ca să vă găsesc mai ușor
-Bine!
Îi spun lui Derek unde să mergem și o dată ce o observ pe Evelina îmi dau seama că am ajuns.
-Mulțumesc mult!îi spun lui Derek și îi aplic un pupic pe obraz,iar el se uită ciudat la mine și  cobor din mașină înainte de a mai spune ceva vreunul dintre noi.
O strâng pe Eve în brațe cât de tare pot,apoi ajunsă în camera pensiunii am hotărât să fac un duș relaxant,după care le-am povestit celor 3 unde am fost și de ce în tot acest timp.După ce am terminat de povestit somnul și-a făcut imediat simțită prezența.
...
ZIUA URMĂTOARE
Este deja ora prănzului și ca să ieșim din problemele pe care le avem mă duc acasă la Miller.
-Lume nouă,dragostea mea,te-ai gandit să vii acasă?
-Dă-le joburile alor mei și dă-ne casa.îi spun
-Asta depinde de tine!Dacă te faci fată cuminte și nu mai fugi vă voi da înapoi ce v-am luat,casa e pe numele meu și pot să fac ce vreau pănă la urmă.
-Nu o să mai plec!
-Așa să fie,dar ca să îți fie învățare de minte,nu le ofer acum nimic din ce le-am luat.
-Păi și când?spun nervoasă deja.
-Peste câteva zile.
-Dar nu mai au bani de cazare
-Ăștia ar trebui să le ajungă!spune și îmi întinde destul de mulți bani.
-Bine,mă duc să le dau banii și mă întorc.
-Nu,te voi duce eu.
Nu mai spun nimic și ne îndreptăm împreună spre pensiunea în care locuiesc cei 3.
O dată ajunși le dau banii și după ce îmi iau la revedere ne întoarcem acasă.
DUPĂ CÂTEVA ORE
-Eu o să plec la serviciu!spune Miller
-Bine!
-Să nu îndrăznești să pleci iar!
-Da,o să merg doar până la magazin.
-Bine!Ai grija de tine!
Acesta pleacă,iar eu îmi iau o geacă neagră de piele pe mine,mă încalț și mă îndrept spre magazin pentru a lua de mâncare.
...
Firma la care lucrează Miller este foarte aproape de magazinul la care am fost eu și spre surprinderea mea îl observ pe Derek.Oare ce căuta aici?.Trec pe lângă el nepăsătoare,dar el mă observă și mă trage de mână.
DEREK POV
Așteptam în fața firmei la care lucrează așa zisul meu tată,de când a murit mama nu a mai fost un tată pentru mine,am plecat și așa l-am întâlnit pe Johnson.În fine dintr-o dată o văd pe Skyler și o opresc.Mi-a făcut plăcere să o văd și îmi e greu să o întâlnesc din ce în ce mai rar,iar acel pupic pe obraz de seara trecută mi-a făcut inima să îmi bată cum nu mai bătuse până atunci,nu știu ce mi se întâmplă,dar în momentul ăsta vreau doar să o sărut și exact asta fac.Mă apropii de ea și o sărut.
SKYLER POV
Derek tocmai m-a sărutat!A fost un sărut la care am răspuns,unul pasional și chiar primul meu sărut adevărat Mi-a plăcut sărutul lui,dar îmi e frică să nu ajung să mă îndrăgostesc de el,iar pe el să îl doară undeva,eu nu sunt genul de fată cu care e el obișnuit.La un moment dat ne tragem din sărut și îl întreb:
-De ce m-ai sărutat?
-Asta am simțit!
Înainte de a adăuga și eu ceva îl observ pe Miller venind spre noi.
-Draga mea,ce cauți aici?mă întreabă acesta.
-Veneam de la magazin
-Păi bun,fiule hai în biroul meu,iar tu soțioara mea frumoasă du-te acasă.
-"Fiule"?spun eu uimită
-"Soțioara mea frumoasă "? spune și Derek uimit
-Voi vă cunoașteți?întreabă Miller
DEREK POV
E căsătorită?Și totuși cu tata?Nu se poate!
Niciunul nu răspunde la întrebarea pusă de el și fiecare merge la treaba lui.De ce e soția tatălui meu?Cum poate fi?Îmi e greu să recunosc și parcă jur pentru prima dată în viața mea sunt gelos...Skyler ce îmi faci tu mie?

-