12. DESPRE LUMINI ȘI UMBRE

324 1 0
                                    


  UMBRE PURTATE, UMBRE ARUNCATE, REFLEXE.

 De cele mai multe ori, un obiect este iluminat de sus în jos pe direcțiioblice. În interiorul unui atelier de pictură, liniile vin de la ferestre, când efolosită lumina naturală, sau de la sursele artificiale, becuri, neoane, lămpispeciale.Un obiect luminat dintr-o anumită parte, în funcție de direcția din carevine lumina, va fi umbrit în cealaltă parte (va avea o umbră purtată) și va umbrila rândul său, va „arunca" o umbră pe planul orizontal pe care stă sau pe altobiect sau plan aflat pe acea direcție.Razele luminii solare, fiind vorba de o sursă colosală, aflată la distanțecolosale, cad paralel, pe obiecte. Astfel, umbra unui stâlp de un anumitdiametru va avea aceeași lățime pe toată lungimea ei de pe sol. Aici vorbim deumbre paralele. Dacă sursa de lumină este artificială, deci vine de la câțivametri, razele pleacă de la un punct comun, sursa, și au direcții ușor divergente.Aceasta face ca umbra aruncată a obiectului să se lățească treptat spre capătulei. Deci, putem vorbi aici de umbre divergente.Important de înțeles pentru studentul la desen, este efectul unghiului deincidență a luminii pe obiect. În baza înțelegerii logice a unghiurilor deincidență a luminii pe fețele obiectelor, a cuburilor spre exemplu, se va puteastabili o ierarhie a gradelor de luminare a suprafețelor sau de umbrire a lor,care va ajuta desenatorul, la o corectă evaluare pentru valorarea justă și logicăa desenului pe formă prin hașurare.Nu trebuie uitate sursele de lumină, secundare, din direcția opusă,umbrită, sau reflexele de lumină venite pe fețele umbrite ale unui obiect, fiedinspre suprafața planului pe care stă, fie dinspre fețele luminate ale unuiobiect învecinat. Umbrele sunt categoric conturate (cele aruncate, în special)dacă sursele de lumină sunt puternice și clar direcționate. Dacă lumina e relativdifuză, umbrele vor avea pasaje, treceri catifelate, vătoase, nu vor fi mărginitetranșant.2Apropierea sau depărtarea unui obiect de sursa de lumină e exploatatăabil în cazul spectacolelor de teatru. Pe un ecran mare, dacă un personaj esteluminat de aproape, acesta va arunca o umbră de uriaș, sau prin îndepărtareade lumină, umbra va scădea dimensional, efect interesant pentru privitor.Aceasta pentru că „compasul" sursei își închide „brațele" de raze.Revenind la sursele de lumină care își trimit razele din anumite unghiuri,pe suprafețele volumelor obiectelor, acestea pot „ricoșa" la incidența lor cusuprafețele lucioase (în care se oglindesc parțial) aruncând indirect lumini șiimplicit, umbre. Înțelegerea logică de către designer a acestor fenomene fizice,îl va ajuta la reprezentarea grafică justă a luminilor și umbrelor și implicit lasugerarea corectă a efectelor de 3D.Se instalează, din ce în ce mai apăsat o mentalitate, în rândul studenților ladesign, că exercițiul desenului nu-și mai are rostul, din moment ce a apărutmonitorul și tastatura. Realitatea dovedește că cel mai eficient mod decalibrare a privirii, a capacității ochiului de a evalua structuri, forme, volume,proporții juste și de a le reprezenta, este exersarea prin desen a relației ochi –creier - mână.Ochiul unui designer se cere exersat permanent pentru ca în situațiacerințelor unui beneficiar, să poată evalua și „scana" vizual în timpul cel maiscurt, un spațiu, un obiect, o ambianță, pentru a le putea transforma/optimizaîn varianta optimă, în cunoștință de cauză. Utilizarea ulterioară a tabletei va fide zeci de ori mai eficientă în cazul designerului cu ochiul și mâna exersate,„încălzite".Este un lucru ușor de înțeles că pentru reprezentarea unui obiect nu estesuficient doar conturul sau/și liniile de construcție. Pentru o receptareîmplinită a unei reprezentări obiectuale, este nevoie de amveloparea structuriidesenului prin valorare, ținând seama de direcția și unghiul de incidență alluminii asupra obiectelor și implicit a umbrelor purtate și a celor aruncate deobiecte.Prin firea lucrurilor există două surse de lumină, naturală (solară) șiartificială (bec, neon, etc.). În cazul unei surse directe de lumină, delimitareazonelor de umbră și lumină este mult mai clară și tranșantă. În cazul luminii 3difuze, această delimitare este mult mai graduală, mai subtilă. Apelul lacontrastul de clar-obscur este modul cel mai cunoscut și eficient de a împlini oreprezentare, de a facilita o justă percepție a reprezentării unui obiect sau aunui grup de obiecte.În istoria artei, printre cele mai percutante exemple se numără picturile luiGeorges de la Tour, Caravagio sau Rembrandt. Cea mai importantă pentrureprezentarea pregnantă a unui obiect este umbra purtată, umbra proprie aunui obiect (în contrast cu lumina) iar pe loc secund e umbra proiectată,aruncată a aceluiași obiect. Pe locul al treilea se situează reflexul, lumina dinumbră, primită de obiect prin ricoșeu.Dacă o sferă, spre exemplu, primește lumina din direcția privirii celui careo vede, volumul acesteia se aplatizează pentru ochi, devenind parcă un discopac sau cel mult un cerc cu suprafața ușor convexă.Efectul cel mai pregnant de volum îl are o sferă luminată din stânga saudreapta sus, la o incidență de 40-45⁰, fapt care duce la o delimitare puternică azonelor de lumină față de cele de umbră. Iar dacă planul pe care este așezatăsfera e deschis, acesta va arunca cu siguranță un reflex în zona de jos a umbreicare va sublinia efectul de volum de trompe l'oeil.De regulă, zona cea mai compactă și mai închisă de umbră este cea aumbrei aruncate de obiect pe planul orizontal pe care stă. Această zonăobscură, închisă creează un contrast puternic cu zona de reflex, contrast careamplifică efectul de volum al obiectului (sfera, în exemplul nostru).În cazul formelor poliedrice, prismatice, unghiurile din care vine luminacreează posibilitatea unei ierarhizări mai clare a gradelor de luminare șirespectiv de umbrire a planurilor/fațetelor. Partea luminată direct va fi cea maideschisă, iar partea fără lumină, cea mai închisă. Fața/fețele cu planurile relativparalele cu direcția sursei de lumină vor fi șterse de lumină, purtând tonuri degriuri intermediare între luminarea maximă și cea mai slabă (umbrirea).În cazul cilindrului, acesta firește, are partea cea mai deschisă cea careprimește maximum de lumină, iar partea laterală extremă a zonei umbreiproprii nu e cea mai închisă fiindcă, de regulă, primește din altă parte un reflex 4de lumină, ceea ce sporește prin reprezentare, efectul de rotunjime. Cea maiînchisă zonă este fâșia dintre zona luminată și fâșia cu reflex.Fforma umbrei proiectate/aruncate a unui obiect, în primul rând, depindede forma obiectului, de unghiul din care vine lumina: dacă sursa e undeva sus,umbra va fi scurtă și intensă iar dacă vine din lateral oblic, umbra se alungeștepe plan orizontal. Dacă sursa de lumină e mai apropiată, umbra e maiputernică, iar dacă sursa este mai departe, diferența dintre zona luminată și ceade umbră, se diminuează.Aceleași cauze influențează și formele umbrelor proiectate pe fundal.Dacă lumina vine mai de sus și mai de aproape, umbra proiectată pe fundal vafi mai scurtă decât înălțimea obiectului, dacă vine de aproape, dintr-un unghiascendent, umbra va depăși înălțimea obiectului, dar și lățimea. Umbraobiectului va deveni mai mare decât obiectul. Acest efect este exploatat înlumea teatrului, iar când vine din spatele unui ecran, ea poartă numele deumbră chinezească.În cazul luminii naturale, dacă sursa de lumină directă este soarele, atâtumbrele purtate cât și cele aruncate sunt clar conturate și puternice, iar dacăcerul este înnourat, lumina e difuză și învăluie parcă obiectele, aproape lipindulede umbră.Într-o lumină solară de amiază, umbrele corpurilor se scurtează și suntfoarte contrastante în raport cu zona luminată, iar cu cât soarele se apropie deapus, umbrele se alungesc. Când soarele este aproape de linia de orizont,umbrele sunt foarte lungi. Acest moment l-a exploatat Giorgio de Chirico încompozițiile sale din perioada metafizică.La disciplina Geometrie descriptivă, se învață științific construcțiageometrică a unei umbre în funcție de unghiul de incidență al luminii.Desenatorul e bine să știe logica construcției unei umbre, pentru a puteareprezenta just un obiect într-un anume context.Desigur, în cazul desenului artistic, un rol în plus îl va avea exercițiulanterior și intuiția proprie.  

Bazele desenului pentru designWhere stories live. Discover now