Copile, fii cu băgare de seamă,
Învață să grăiesti cât mai dulce!
Imi spunea sărmana mamă,
Altfel,vei rămâne singur pe lume.
Nu am să fiu tot timpul lângă tine
Să ai inima pură, să ții capul sus,
Să nu depinzi de nimeni
Și să fii împăcat la apus.
Ai să cunoști o lume plină de cruzime
Și vei gusta din toate ce ți s-or arăta,
Vei fi răpus, să nu îți fie rușine
Să te ridici mai falnic, așa te voi vedea.
Să râzi în sinea ta, să visezi când toți te vor lovi,
Să nu-ți pierzi demnitatea, încercat de timpurile noi
Și să îți iubești aproapele cu fiecare zi.
Așa te voi vedea,fecior de vechi ciocoi.
Acum mergi și lumii arată
Că străbuna învățătură nu s-a pierdut
Cinstește a ta mumă, cinstește al tău tată
Crede în Cel, ce a făcut viață din lut
Iartă de îți stă în putere un timp repezit
Ce nu îți va arăta milă când îi vei cere,
Nu încerca să guști din fructul oprit
Astfel, te voi vedea, lipsit de durere.
Trecut-au anii, bătrână mamă de atunci
Și nu te-am mai văzut decât în scurtul vis
Mi-e dor să îți aud glasul, la pieptu-ți să mă strângi
Mi e dor de mâna caldă ce nu m-a mai atins.
Sub cerul înstelat plutesc în derivă,
N-am dat uitării povețe de mamă, povețe de tată
Le dau mai departe copiiilor mei deopotrivă
Așa vă văd acum, așa vă voi vedea vreodată.
