Următoarea dimineața iar ploaia încă nu înceta. Mishiko a fost trezită de o durere de cap ce încă îi dădea starea de amețeală de seara trecută, însă puțin mai ameliorată. Nu era prea sigură ce s-a întâmplat aseară după ce a adormit, mai exact, cum a ajuns înapoi în camera ei.
Şi-a deschis ochii încet, mormăind ceva în surdină. Patul se simtea puțin mai greu ca de obice, de parcă mai era cineva acolo. După câteva minute în care s-a tot gândit dacă să se întoarcă sau nu, a făcut-o. Lângă ea era Yongguk ce stătea pe marginea patului cu spatele la ea, dormind. Ştia că aseară a vorbit cu el în bucătărie, ce nu ştia era dacă el a adus-o sau nu. A oftat lung şi s-a dat uşor jos din pat, împingându-l uşor pe spate pentru a sta mai bine. L-a înfășurat cu pătura apoi a s-a uitat la el. A oftat din nou apoi a ieșit din cameră lăsându-l să se odihnească liniștit. A coborât scările şi a dat de Youngjae ce stătea pe canapea cu capul în mâini, balansându-se încet. Se observa de la o poştă că tremura, ceva se întâmplase. Mishiko s-a apropiat de el, punându-se pe vine privindu-l îngrijorată. Şi-a pus mâna pe a lui, strângându-l uşor, acesta tresărind.
ㅡEşti bine? întreabă uşor, privindu-l îngrijorată.
A rămas un moment doar uitându-se în ochii ei, muşcându-şi buza inferioară ascunzându-şi lacrimile.
ㅡAm pierdut-o, Mishiko, spune scurt începând să tremure şi mai rău.
ㅡC-.. pe cine? întreabă confuză, încercând să îl liniștească.
Un moment de liniște a urmat din nou. Liniștea a fost spartă de către Himchan ce a închis uşa bucătăriei, stând rezemat de tocul acesteia.
ㅡFata pe care trebuia să o găsim.
A răspuns scurt, făcând-o pe Mishiko şi mai confuză. Youngjae a inspirat adânc mai apoi expunând, prinzând-o pe ea de mână.
ㅡFata... de ieri din club? Ce s-a întâmplat cu ea?
Întrebările ei l-au surprins pe Youngjae, tresărind, punându-şi mâinile pe umerii ei, trăgând-o mai aproape.
ㅡO cunoști? întreabă mirat, așteptând răspunsul cu inima în dinți.
Ea a ridicat din umeri oftând.
ㅡNu personal. Doar am văzut-o la masa voastră şi mă gândeam că e vreo curv..., se oprește brusc scurturându-şi capul înghițind ceea ce a spus. Ma gândeam eu că aveți vreo legătură.
Youngjae a oftat încă privind-o în ochi cu lacrimi.
ㅡCe s-a întâmplat? întreabă uşor, întorcându-se spre Himchan.
ㅡAr fi trebuit să venim cu ea aici de dimineață dar, nu ştiu cum, a fost dusă înapoi la părinții ei. Părinții ei sunt la fel de bogați ca ai tăi şi ne datorează mult, de asta o aduceam, îi explică Himchan, făcând-o pe Mishiko să ofteze.
ㅡProbabil ştiți unde locuiește, de ce nu mergeți după ea.. cum ați făcut la mine, ridică din umeri dându-i o idee.
ㅡCel mai probabil asta o să facem.. însă nu ştiu cum. Nu e aşa uşor totuși, plus că nu noi luăm decizia.
___________
După toată faza cu discuția despre cum să îi spună lui Yongguk că au pierdut-o pe fată, apele s-au calmat. Se pare că aveau un plan ce o implicau şi pe Mishiko aparent. Lucrul ăsta o bucura într-un fel, chiar mult.
Ea şi Yongguk stăteau în biroul lui, ca de obicei în linişte. Având în vedere că ceilalți erau plecați şi nu îi plăcea să stea singură ştiind că cineva e cu ea în casă, a preferat să stea cu Yongguk. Se uita la el ce era atent la ceea ce făcea, oftând lung.
ㅡYongguk.., începe ea uitându-se uşor tristă spre el.
Imediat el şi-a îndreptat privirea spre ea, simțind că ceva nu e în regulă. Nu i-a răspuns ci i-a spus din priviri să spună ce s-a întâmplat.
ㅡCe o să se întâmple după ce părinții mei o să vă dea banii înapoi? întrebă mohorâtă.
Întrebarea i-a pus capac lui Yongguk. A lăsat totul de o parte şi a oftat lung privind-o lung. Şi-a întors capul apoi, trecându-şi mâna prin păr. De o vreme, nu ştia ce e in neregulă cu el. De când a aflat mai multe despre ea simțea că nu vrea să renunțe la ea, dar în același timp nu putea să o țină aici la nesfârșit. Să stai în casă cu şase dintre cei mai mari mafioți din țară nu e ceva ce cineva şi-ar dori. Mishiko avea abia 20 de ani şi nu putea să o lase să îşi piardă viața degeaba. Poate avea un vis. Poate voia să viziteze ceva. Poate... poate orice.. orice dar nu să fie aici. I se părea că s-a acomodat, însă nu ştia ce era în mintea ei. A aflat se pasiunea ei pentru arme, acțiune, sânge şi orice altceva.. dar poate visul ei era să fie polițistă, sau agent FBI, sau orice legat de asta.
Se simțea vinovat, dar astea erau riscurile meseriei. Şi-a impus nişte reguli, prima fiind "nu te îndrăgosti de fata furată ", însă acum.. i se pare imposibil. Nu putea să îşi exprime sentimentele față de ea, era imposibil. De asta a vrut intr-un fel să îl lase pe Daehyun să o facă, chiar dacă ceda câteodată şi îl oprea.
E adevărat şi accepta asta..Bang Yongguk a încălcat prima regulă.
CITEȘTI
"SkyDive"
Fanfiction-în care ea este răpită de o bandă mafioată cu anumite intenții, dar ajung să se îndrăgostească. //B.A.P fanfic//more like a Daehyun fanfic//