-Why me?-

99 22 19
                                    

Întrebarea de aseară a rămas fără răspuns. Tot ce Yongguk a spus a fost un simplu "nu ştiu" printre dinți, urmat de o lungă şi apăsătoare tăcere.

Băieții încă nu se întorsese. Mishiko stătea în curte sub umbrelă cu genunchii strânşi la piept. Ofta din când în când, încă gândindu-se la ce o să se întâmple după. Era confuzăㅡ încă nu ştia de ce este aşa de tristă când îi vine în minte această întrebare. I se părea într-un fel ieşit din comun să țină la cei din cea mai mare mafie din Corea de Sud, însă nu putea doar să treacă cu vederea. Se simțea bine lângă ei, mai bine decât acasă.ㅡ nu ştia ce să facă în legătură cu asta.

A oftat din nou, închizându-şi ochii. Nu a stat mult aşa căci a auzit cum cineva s-a așezat pe scaunul din fața ei. Şi-a deschis ochiul stâng uşor, un mic zâmbet apărând pe față eiㅡ era puțin cam greu de observat, dar era acolo.

În fața ei stătea cel pe care a trebuit să îl îmbete mai rău decât era ca să poată adormi. Cel care a făcut-o să stea în ploaie doar pentru că el nu stătea locului. Cel ce i-a confundat numele de atâtea ori că ajunsese să creadă că aşa o cheamă. Daehyun, bărbatul cu păr cenușiu şi buze frumoase.

ㅡYah, de ce eşti aşa mohorâtă? S-a întâmplat ceva cu Yongguk? întreabă el dându-se mai aproape.

Mishiko a negat dând din cap, deschizându-şi ambii ochi. Îl privea în același mod, gândindu-de la întrebarea pe care i-a pus-o lui Yongguk.

ㅡNu.. doar.., luă o scurtă pauză oftând, i-am pus o întrebare ce cred că l-a supărat puțin...

Daehyun îşi arcuise o sprânceană, dându-i de înțeles că o întreba despre ce întrebare era vorba. Avea un gol în stomac şi nu ştia dacă face bine să îi spună, însă trebuia să o facă totuși.

ㅡDupă ce părinții mei o să vă dea banii înapoi, ce o să se întâmple cu mine? întrebăuşor nesigură de reacția lui.

Daehyun a observat că ceva nu era în regulă cu ea şi că ceva o frământă. Acum, a realizat că întrebarea asta o făcea să se simtă astfel. Se pare că Daehyun şi-a dat seama că Mishiko ținea la ei, fapt ce îl bucura.

Fără să îi răspundă, se ridică în picioare şi se apropie de ea, privind-o în ochi. Nu a stat deloc pe gânduri şi i-a luat capul în mâini, ridicându-l uşor. S-a uitat câteva momente la chipul ei, după care si-a presat buzele peste ale ei, simțindu-i în sfârșit gustul buzelor sale.

___________

Toți şapte coborau scările spre camera lor ascunsă. Pe aceleași holuri luminate blând, pe lângă aceleași oglizi, pe lângă aceleași tablouri. Zelo era în față fredonând ceva, Daehyun şi Mishiko în spatele lui. Urma apoi Yongguk ce o privea pe fată amintindu-şi de acea întrebare, urmat de Himchan,Youngjae şi Zelo. Nici unul nu spunea nimic. Tot ce se auzea era fredonatul lui Zelo. Mishiko îl privea zâmbind, observându-i entuziasmul.

A descuiat uşa şi a lăsat-o pe ea să intre prima. Au intrat toți apoi şi s-au așezat la masă, ca de obicei. Mishiko era între Jongup şi Zelo, mai apoi fiind Yongguk in fața ei, lângă Daehyun, Youngjae şi apoi Himchan. Trebuiau să facă planul pentru a reuşi să o aducă pe acea fată aici. Era totuși ciudat că fata ştia de toate astea şi era de acord.. probabil că avea aceaşi situație ca şi Mishiko dacă a acceptat fără să se opună. 

ㅡBun.. are cineva vreun plan? întreabă Youngjae spărgând gheața.

ㅡCred că eu am, afirmă Himchan.

Toți i-au făcut semn să îşi spună ideea. El a afirmat, uitându-se spre Mishiko atent.

ㅡŞtim unde stă, aşa-i? întreabă retoric, rânjind uşor. Sâmbătă, din moment ce ea e acasă, o să acționăm.

ㅡDe ce, mai exact? întreabă Daehyun arcuindu-şi o sprânceană.

Yongguk se uita în gol la masă, gândindu-se la continuarea planului. În mintea lui erau deja multe variante pentru a aduce fata, unele reusite, altele mai puțin reuşite.

ㅡPentru că e acasă, îi răspunde Yongguk. Noi o să îi ținem părinții ocupați, iar în timpul ăla Mishiko o să intre pe geam după fată, continuă ridicându-şi privirea spre fată.

Mishiko aproape că s-a înecat auzindu-i planul. S-a uitat la el mirată, Yongguk privind-o indiferent.

ㅡDe ce eu să intru pe geam? Nici nu mă cunoaște, spune ridicând din umeri.

ㅡBa da. Te-a văzut în club şi plus că i-am spus de tine. Nu poate nici unul din noi să intre, o să fim prea evidenți. Youngjae o să vă aştepte jos şi o să plecați împreună, explică Yongguk planul, lăsându-se pe spătarul scaunului.

Fata a oftat, dând afirmativ din cap. Nu putea să se opună, era prea târziu. Trebuia să privească partea bună : o să aibe parte de acțiunea pe care o voia.

"SkyDive"Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum