"SkyDive"

-Come on, already-

Zilele au trecut repede iar Yongguk nu o mai ignora pe Mishiko, însă relația lor se răcise mult. Mishiko era mult mai apropiata de Daehyun şi Youngjae, asta fiind exact ce voia Yongguk. Ceea cee nu ştia el era că Mishiko încă nu renunțase la el. Încerca, la fel cum şi el făcea. Voia ca Daehyun să fie singurul in mintea ei, însă era greu. Să fi îndrăgostit de doi bărbați în acelaşi timp nu e aşa de uşor.

Ultima lor misiune era una destul de ciudată, implicând ambele fete. Ele trebuiau să atragă atenția unor bărbați cărora trebuiau să le ia banii înapoi. Trebuie să se plimbe pe străzile din Incheon unde de obicei aceia stăteau, atrăgându-i, ca mai apoi băieții să apară şi să le ia banii. Planul era bine pus la punct, existând variante de rezervă. Toți se pregăteau de ceva vreme pentru misiunea asta, trebuia să iasă ca la carte.
Străzile pe care Hae-Soo şi Mishiko o să meargă sunt cunoscute de persoanele bogate care sunt în stare să dea bani unor fete necunoscute doar pentru a le face plăcerile. Ştiind asta, celor doua le-a fost greu să accepte că în seara aceasta vor juca rolul unor fete ce se vând singure, însă asta e misunea şi nu pot să nu participe. Fără ele, planul nu era acelaşi.

ㅡHaide, Daehyun, trebuie să mergem în curând, spune Mishiko pe un ton uşor înalt, strigând după Daehyun în timp ce cobora scările.

ㅡOh, serios acum. Doar nu mergi aşa, Mishiko, spune Daehyun apărând rapid lângă ea, mai mult şoptind.

Mishiko a oftat, oprindu-se in casa scării. Era îmbrăcată într-o camaşa albă, fără mâneci, descheiată la primii doi nasturi. Peste, avea o geacă de piele scurtă, neagră ce venea la perfecție cu pantalonii scurti şi cizmele înalte, fără toc. Părul era lăsat pe spate, câteva suvițe fiind date după ureche. Nici ei nu ii prea plăcea ținuta, arătând prea multă piele ce nu trebuia văzută, mai ales într-un loc ca acela.
S-a întors spre Daehyun, privindu-l serioasă, în acelaşi timp uşor rece.

ㅡCred că se poate vedea pe fața mea că nici mie nu îmi convine ținuta, însă e o misiune şi trebuie să o terminam cât de repede posibil. Aşa că nu te mai purta ca şi haide, se plânge oftând lung.

În acel moment, pe scări apare Hae-Soo ce era îmbrăcată într-o fustă mult mai sus de genunchi, neagră. Pe ea avea o geacă de piele de aceaşi culoare şi o bluză vişinie, subțire, prin care se putea vedea, ce, in acelaşi timp, se asorta cu încălțămintea ei de aceaşi culoare. Ii privea pe cei doi chicotind pentru sine. Ii plăceasă vadă cum membrii mafiei nu sunt aşa reci şi intimidați precum par.
Daehyun s-a întors spre ea, oftând lung.

ㅡChiar trebuie să terminăm asta rapid, spune plecând să se încalțe.

ㅡEh, haide acum, prietene. Trebuie să profiți de vedere acum, spune Zelo trecând pe lângă Hae-Soo făcând scurt cu ochiul. Îmbătrâneşti, Daehyun, continuă râzând.

Blondul se întoarce nervos spre el, pufnind în timp ce îşi dă ochii peste cap.

ㅡSunt cu trei ani mai mare ca tine, nu cu o eternitate, ii explică nervos, pufnind din nou. Şi spre deosebire de tine, eu ştiu cum să mă comport cu o femeie.

Zelo începe să râdă, la fel şi Mishiko, gest ce l-a lăsat pe Daehyun uşor dezamăgit. Hae-Soo se abținea cu greu din a nu râde, reuşind în final.

ㅡAcum că v-ați lămurit problemele din viețile voastre personale, credeți că ar trebuii să mergem? întreabă Hae-Soo privindu-i pe cei trei.

Au dat afirmativ din cap, apoi au plecat spre maşină. Ceilalți au plecat cu puțin înaintea lor, mergând la locul misunii pentru a verifica dacă cei pe care ii căutau erau cu siguranță acolo.
Ai urcat în maşină, începând să recapituleze planul pentru a treia oară. Daehyun îşi ținea ațintită privirea asupra Mishiko, ce la rândul ei îl privea din când in când pe Daehyun, zâmbind subtil in colțul gurii.