Experiențe cu Dumnezeu ...REALE

Cadou

   Inainte cu o zi de ziua indragostitilor, de dimineata, mergand catre gara ca sa pot ajunge cu trenu la scoala ma gandeam eu asa" Ce fain ar fi ca de ziua indragostitilor sa primesc si eu un cadou de la Domnul, daca tot nu am iubit. Pana acum in mare parte i-am cerut eu lucruri anume si mi le-a dat, dar un lucru fara sa il cer eu oare imi da? ". Pe de o parte zambeam pentru ca mi se parea o idee ciudata faza cu iubitul, dar intr-un fel chiar ma gandeam serios... Insa pana a doua zi am uitat de gandul meu.
   In 14 februarie am ajuns la scoala si dupa cateva ore mi-am adus aminte ca doamna bibliotecara mi-a atras atentia sa nu uit sa trec azi pe la ea fiindca am avut un proiect impreuna de Craciun si vroia sa imi dea inca ceva ca sa completam acel proiect. Alaturi de una dintre cele mai bune prietene ale mele am coborat la biblioteca si am gasit-o pe minunata femeie asteptandu-ne. S-a bucurat enorm si cum e din fire o femeie ce rareori o vezi trista, ne-a insuflat imediat o stare de buna dispozitie. Si-a amintit ca trebuie sa imi arate ceva si m-am alaturat dansei ca sa ajungem in camera alaturata sa vedem despre ce e vorba. Colega mea s-a pierdut printre carti intre timp.
  "Uite, a zis ea, aici am pregatit doua pachetele cu cateva lucruri pentru familiile acelea despre care am vorbit" si mi-a aratat pachetele aranjate pentru a fi transportate. "Iar aici am pus ceva si pentru tine si daca vrea si prietena ta, pentru amandoua" a continuat si ne-a dat o plasa in care se aflau cateva perechi de papuci dupa spusele dansei si erau pentru mine si prietena mea. Nu puteam sa vedem cum arata fiindca erau impachetati. "I-am cumparat si am reusit sa ii port o data sau de doua ori, dar sunt noi si ii tin degeaba ca nu ii mai folosesc. Poate voua va sunt de folos". Stiind ca e o persoana deosebita si ca orice lucru pe care il face pune suflet am acceptat cadoul din partea ei si multumindu-i am mai discutat cateva clipe cu ea apoi am plecat. Am luat pachetele acasa si i-am spus colegei mele ca voi face poza papucilor cand ajung acasa sa isi aleaga si ea.
    Cand am deschis plasa acasa am avut o mega surpriza. Deasupra erau o pereche de papuci, gen bocanci de iarna, superbi, rosii atat de frumosi. I-am si probat si mi-au venit la fix, dar mi-am adus aminte de ceva: " Papucii aia rosii sunt numarul 36 si sper sa va fie buni, eu mi i-am laut ca mi-au placut foarte mult, da nu i-am purtat decat odata si imi tin foarte multa caldura si nu pot suporta"
   M-am uitat sa vad ce numar sunt si nu scria nicaieri. Ma uimea faptul ca imi erau buni. Eu port 37-38 si niciodata nu am purtat 36 pentru ca efectiv ma strang. Doamna bibliotecara poarta 36 fiindca are un picior mic si se observa de la o posta ca celelalte perechi sunt numarul 36 fiindca scria pe ele. Am probat si pe restu' papucilor  si toti imi erau buni. Asta a fost ciudat. Le-am facut poze la papuci si i-am trimis la colega mea. Si-a ales si ea o pereche care i-au placut si la fel ca si mie ii erau buni papucii desi purtam aceleasi numere.
   Oricum am primit cel mai frumos cadou de la cel mai bun IUBIT din lume. Sincer chiar aveam nevoie de papucii astea si Domnul mi i-a dat la fix. M-am bucurat enorm ca Domnul a stiut ce cadou sa imi faca...
    Si asta ca bonus, spre seara am vorbit cu un prieten si el stiind ca nu am iubit ma intrebat in gluma: "Ce ai primit de ziua indragostitiilor?" Relaxata i-am raspuns "O pereche minunata de papuci si o ciocolata milka"-fiindca da, am primit si o ciocolata de la un prieten de-a fratelui meu. 😊😊😇
   Eh, Domnul lucreaza prin cine te astepti mai putin. Am fost nespus de fericita sa vad ca eu chiar am primit ceva de ziua indragostitilor 😀😇😉.
    Pe voi Domnul va mai surprinde asa?