o vioară

12 2 0
                                    

Acorduri triste de vioară,
Din case se-auzeau,
Şi cerul fulgera... şi mi-era rău...
Viorile plângeau.

Inima mea de plumb
Ca o vioară tristă se frângea...
E noapte-ntunecată... şi mi-era frică...
De-acordurile troste de vioară.

Ea suspina pierdută lângă mine,
Şi cerul e violet şi cenuşiu...
Şi e lipsit de dichis
Căci vioara zbiară inchis.

Ca mintea mea răzleaţă
Şi cântec de vioară tristă... şi geamăt nebun...
Ca cerul nopţii devastator
Aşa e inima mea - ca o vioară tristă.

Glasul ei mă cheamă,
Stingher şi speriat în noapte,
Valsez singură-n oraşul mort... ca o străină...
Dansez pe-o vioară nebună.

Acordul ei trist ridică morţii.
Stau singură-ntre ei... şi mi-e frică...
Şi ceru-i violet şi cenuşiu...
Şi mi-e inima de plumb.

ÎnăuntruUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum