Iubirea poate sa ucida

18

Doare mai mult decât cred ei...

Alice P.O.V

O singură persoană reuşeşte să îmi capteze atenția, Adam.

Şi doare uimitor de tare că este cu o altă fată.
Măcar e fericit. Dar eu nu pot fi ca cele care zic că dacă el e fericit, şi ele sunt la fel.
Am un amestec de sentimente. Demoni în inimă, un înger în gând.
Oftez şi răspund la telefonul care suna încontinuu.

Eu:-Da?

Andreas:-Bună Alice, sunt Andreas, aş vrea să vii azi cu mine şi cu prietenii mei la un local nou.

Eu:-Sigur, la ce oră?

Andreas:-La 20:30 vin să te iau. Să fii îmbrăcată puțin mai rebel.

El închide telefonul.
Oare cum adică 'rebel'?
Cred că am o vagă idee.
Caut prin geantă şi găsesc o cheie, cheia de rezervă.
Am uitat că o am.
Deschid uşa şi merg rapid în camera mea.
Mă uit prin dressing să văd ce pot purta, care să fie şi mai 'rebel'.

Este deja ora 17, m-a captat cu totul liniştea de sub copacul din fața casei, o salcie, care parcă plânge o dată cu mine. Liniştea, care te făcea să nu mai pleci de acolo.
După circa 1 oră de căutare, am găsit tot. Machiajul, coafura, pantofii şi îmbrăcămintea.
Acum, mă gândesc care dintre parfumuri să fie ales şi apoi purtat de mine.
Aleg unul care are un miros sublim şi apoi cobor.
Mă întind pe canapeaua din living şi dau drumul la TV-ul curbat de pe mobila care se asortează perfect cu nuanța camerei, şi a casei.
Dau pe un post de muzică şi încep să fredonez muzica de care nu ştiu absolut nimic. Nu ştiu cum se cheamă, de unde o ştiu, nu ştiu nimic, dar ştiu că îmi place.
Versurile sunt de o inteligența pură. Descrie perfect iubirea.
Iubirea are în compoziția sa suferință, lacrimi, zâmbete şi dragoste.
Emoții amestecate.
Pierzându-mă în gândurile mele, observ că este ora 19:30.
Mă ridic şi îmi pun un bol cu lapte la încălzit. Torn cerealele în el şi încep să mănânc.
Oare unde este Ivi?
Cred că este cu Alex.
Mănânc vreo două-trei linguri de cereale şi urc la mine în cameră.
Încep să mă pregătesc.
Îmi fac un machiaj , îmi prin părul şi mă îmbrac.
În final arăta aşa: