Dedicat lui _Merlin_ pentru ca m-a invatat o lectie importanta inca din primele zile petrecute aici! Multumesc!
Tanti Florica veni la Tanti Marioara pentru a o ruga sa-si trimita nepoata, pe Mary pana la magazin, deoarece nepotul ei este bolnav si ea este prea batrana. Mary accepta bucuroasa, astfel incat o urma pe bunica lui Vlad pentru a-i da bani.
- Ovidiu este foarte bolnav de vreo doua zile! Ii este foarte rau si nici nu a mancat. Uite banii astia: i-ai si intreabal ce vrea sa-i cumperi te rog!
- S-a facut! Imediat!
- Multumesc! Apropo, eu trebuie sa plec cateva ore! Poti sa-i tii tu companie si sa ai grija de el pana ma intorc?
- Lui Ovidiu? Sigur! Doar e prietenul meu!
- Oh! Multumesc inca o data! spuse batrana zambind usurata
Mary zambi si ea la randul ei si intra in camera. Apropo Ovidiu, Ovy cum il alinta Mary, era celalalt nepot a lui Tanti Florica si se intelegea extrem de bine cu Mary. Au fost prieteni inca din copilarie, inca de cand acesta a invatat-o sa mearga pe bicicleta.
- Hey Oly! Uite cine tine la tine si cine ti-e prieten adevarat! Ia zi: ce are chef sufletelul tau bolnav sa manance?
In loc sa-l vada pe prietenul ei Ovidiu, dadu peste Vlad care era extrem de infrigurat. In urmatoarea clipa intra si Tanti Florica, adresandu-se lui Vlad:
- Sa fii cuminte puisor! Mary va avea grija de tine.
- Bre, intervenii Mary, nu ziceai ca trebuie sa stau cu Ovidiu? IN NICI UN CAZ EL NU ESTE OVIDIU!
- Asa am spus? Iarta-ma, te rog. Am gresit pare-mi-se. Vlad am vrut sa zic. El e celalalt nepot al meu.
- Dar...dar...
- Multumesc inca o data ca te-ai oferit sa stai cu el! ii intrerupse bunica lui Vlad balbaiala. Eu trebuie sa plec. Ne vedem in curand dragilor!
Acestea fiind zise iesi din camera si isi vazu de treaba.
- Dar eu m-am angajat sa stau cu Ovidiu, nu cu asta, se tangui fata.
Vlad incepu sa tuseasca si Mary ofta.
" Nu pot sa cred ca trebuie sa stau cu el. Uite ce se intampla cand vreau sa ajut. Si iata cum ma bag eu mereu in belele. Felicitari Mary, esti intr-adevar o mare idioata!"
Se intoarse catre Vlad, care intr-adevar arata... bolnav si ii spuse calma si indiferenta:
- Ce vrei de la magazin?
- Portocale.
- Alceva?
- Niste covrigi si ceai, reusi el sa rosteasca, abia auzindu-se.
- Mda. Bine. Revin, ii replica Mary, careia nu-i convenea deloc situatia.
Ea se duse la magazin, cumpara tot ce Vlad ceruse si se intoarse rapid. Cand intra in camera, gasi un Vlad intr-o stare mult mai proasta,decat era cu 20 de minute in urma. Tremura extrem de tare, in pofida faptului ca avea broboane de transpiratie si ca era invelit pana dedesubtul barbiei. Ce Doamne iarta-ma? Afara erau 30 de grade! Doar daca... O nu! Cred ca a facut insolatie.
Mary se repezi catre el, aruncand cumparaturile pe masa. Ii puse mana pe frunte si observa ca are temperatura. Insolatia era ceva serios. Daca nu ii scadea temperatura la cea normala intr-un timp scurt, bolnavul incepea sa delireze si in cele din urma...murea!
" Nu! Asta nu se poate intampla! Nu tocmai mie. Trebuie... trebuie sa il ajut. Chiar daca nu merita." gandi speriata Mary.
Urmatorul impuls o indemna sa strige la Tanti Florica, insa isi aminti ca ea nu este acasa si ca Ovy, adica Vlad este in grija ei exact cand vroia sa o zbugheasca pe usa.
" Haide Mary! Aminteste-ti! Ce faci atunci cand vrei sa reduci temperatura unei persoane? La dracu. Cum se face ca nu-mi pot aminti exact atunci cand am cea mai mare nevoie?... Aaa. Gata. Stiu ce sa fac. In primul rand: sosete imbibate in otet."
Asadar se indrepta spre Vlad. Acesta o prinse instantaneu de mana, si-i zise tremurand:
- Frig!... mi-e... atat... de frig! Te rog...
- Unde tineti voi otetul?
- Nnn nu... nu stiu!
- Normal! De ce ai stii? zise ea pe un ton rautacios si ironic, insa imediat ii paru rau stiind ca nu-i cel mai potrivit moment sa fie rea.
- Te rog! Mi-e ffff- frig, o implora el, dintii clantanindu-i in gura precum un motor.
- Ma intorc repede. Nu-ti face griji. Te fac eu bine.
Zicand acestea isi desprinse mana dintr-a lui Vlad si o lua la guga spre casa ei, care era chiar langa...spre norocul lui Vlad.
- Otet! Otet! Otet... Unde naiba e?
Bunica Marianei aparu in prag:
- Ce cauti atat de disperata si de ce esti asa de agitata si de nervoasa?
Mary se opri un minut pentru a-si trage sufletul si a-i explica bunicii sale ce se intamplase.
- Stii ca Tanti Florica m-a rugat sa merg pana la magazin pentru ca nepotul ei este bolnav?
- Da stiu! Si?
- Pai, spuse ea oftand, in primu rand nu Ovy era bolnav, ci Vlad, celalalt nepot al ei. In al doilea rand, m-a rugat sa stau cateva ore cu el pentru ca ea este ocupata, iar eu ca o proasta ce sunt am acceptat. Si nu in ultimul rand, acum are o temperatura extrema si moare de frig si mai si cred ca a facut insolatie... A! Otetul. Aleluia!
- Of! Fugi si ai grija de el! Apropo, nu esti proasta, ci doar vrei sa faci un bine!
- Mda! Daca stiam de la inceput ca de el trebuie sa ma ingrijesc, cu siguranta refuzam, mormai Mary.
- Ce ai scpus, draga mea? zise bunica
- Nimic bunico! Trebe' s-o sterg! paaa!
- Ai grija! ii striga in urma bunica.
Mary era speriata deoarece, in pofida faptului ca nu se intelegea cu Vlad, el era responsabilitatea ei. In plus... era bolnav. Nu putea sa nu-l ajute. Intotdeauna a ajutat, indiferent de persoana, pentru ca vroia sa fie altfel. Era genul de persoana care " Iarta, nu tine ranchiuna, dar nu uita niciodata."
A intrat in camera unde era Vlad, cu otetul in mana.
Sper sa va placa! Astept comentarii! Oana
