Capitolul 18

43 6 8
                                    

Gheară și Petic îi conduseră într-un cuib de Două-picioare mai mic decât cele pe care le văzuseră ei, distrus, din lemn și aparent pustiu ce se află într-un câmp. Labă Argintie, Gheară și Petic intrară fără vreo problemă, dar cei 2 frați rămăseseră în fața clubului nemișcați, cu gurile căscate, Labă Strălucitoare scăpând-o pe Noapte. Micuța căzu cu o bubuitură mică și începu să miorlăie. Gheață veni și luă puiul,  ducându-l înăuntru, făcându-le semn din coadă fraților să-l urmeze. Cei 2 nu se clintiră, însă.
Le era frică să mai intre într-un cuib de Două-picioare vreodată, le era teamă că vor rămâne acolo.
-Nu e niciun Două-picioare aici! Altfel nu am mai sta atât de liniștiți aici. Aveți încredere! le spuse Labă de Argint știind clar ce problemă aveau prietenii ei.
Labă Strălucitoare și Labă Întunecată hotărî s-o creadă și intrară cu teamă. Așa cum era de așteptat, nu se ivi niciun Două-picioare din întuneric. Știau asta, dar tot le era frică. Aici nu era vorba de inimă, ci de suflet. Când întrară, Labă Întunecată se împiedică de un lemn căzut făcâbdu-le pe sura sa și pe micuța Noapte să râdă, iar pe Labă de Argint să zâmbească puțin, ceilalți 2 rămânând serioși.

-Și ce facem? întrebă Labă Strălucitoare stând în mijlocul cuibului, unde nu erau lemne, alături de prietenii săi, în timp ce Noapte se juca printre lemne, după ceva timp de la sosirea lor. Adică, n-o să ne petrecem tot timpul ascuzându-ne aici, în timp ce Mustață cucerește tot, făcându-ne prietenii să sufere.
-Ne trebuie un plan. Nu puteți să vă întoarceți pur și simplu, acum Mustață e și mai furios pe voi și sigur vă caută, d-asta sunteți aici. îi răspunse Gheară.
Labă Strălucitoare vru să spună ceva, dar se opri când văzu că Noapte ieșise din cuib. Aleargă după ea, cu ceilalți pe urmele ei, din fericire și-au dat seama imediat ce se întâmplă.

Auziră zgomote în spatele lor, așa că grăbiră pasul temători. Odată cu ei, creatura din spatele lor grăbi pasul și, încet, încet devenea mai rapidă ca ei. Creatura aleargă din ce în ce mai repede până le tăie calea. Vestea bună era că nu era un Două-picioare, erau pe un câmp pustiu, unde Două-picioare nu veneau niciodată. Vestea proastă era că era mai rău: în fața lor stătea un câine uriaș. Labă Strălucitoare își aminti de perioada când era pui, iar un câine mare îi răpise pe ea și pe fratele ei. Așa că, cum nu-i mai venea altă soluție în cap, începu să-i dea cu ghearele peste ochi, exact ca atunci. Labă Întunecată se prinse imediat de ideea ei și o urmă. Cum n-aveau altceva în minte, prietenii lor făcură ca ei. Câinele o prinse pe Labă Strălucitoare de ceafă și o aruncă cât colo.

Ucenica era conștientă. Dădu să se ridice, făcu o scurtă mișcare, dar se dădu bătută și rămăsese locului. Dură câteva minute până se desmetici, apoi se ridică, amitindu-și cum ajunse acolo și alergă să ajungă înapoi să-și ajute prietenii.

Primului pe care-l văzu când se întoarse era cum câinele o mușcă puternic de spate pe Labă de Argint, scurgândui-se mult sânge. Ucenica rănită nu mai rezista să continue lupta și încercă să se cațere într-un copac, dar era prea slăbită pentru a reuși. Lucrul acesta îi dădu o idee lui Labă Strălucitoare. Clar nu-l puteau învinge, dar tot puteau scăpa de el, chiar într-un mod mai simplu, dacă se cățărau într-un copac. Își strigă în gura mare ideea, ca să o audă toți, indiferent cât de neatenți erau, convinsă că acel câine n-o auzi. Ceilalți nu mai stătură pe gânduri și îi puseră în aplicare planul. Labă Strălucitoare se cățără prima, urmată de Labă de Argint ajutată de Labă Întunecată, apoi urcă Gheară și chiar înainte ca Petic să fie apucat de coadă de câine, reuși să ajungă până la jumătatea triunchiului, ajutat de Gheară să urce la ei. Câinele mai lătră puțin la ei apoi renunță și plecă.

-Credeți că aici au dispărut câinii de pe teritoriul nostru, Labă de Argint, Labă Întunecată? Poate că el este unul din ei. spuse Labă Strălucitoare înainte de a se da jos.
-Nu contează asta acum. Tot ce contează acum e s-o găsim pe Noapte. îi răspunse serios fratele său coborând.

O găsiră pe Noapte stând ascunsă după o piatră, cu ochii măriți de groază, clar văzuse ceva împortant. Vrură s-o întrebe ce a pățit, dar apoi își dădură seama că nu-i poate auzi. Totuși, spre norocul lor, cu o voce slabă, Noapte vorbi și așa:
-Acolo, în peștera aia, spuse arătând spre peștera Pietrei Lunii, au intrat un motan portocaliu cu dungi negre, cel car m-a răpit, o pisică uriasă care semăna la blana cu el și o altă pisică la fel de mare ca cealaltă, doar că cu blana la fel de neagră ca a mea. Și sunt sigură să puneau ceva la cale.
Cei 5 dădură afirmativ din cap, semn c-au înțeles-o. Labă Strălucitoare, Labă de Argint și Labă Întunecată se gândiră automat la Labă de Tigru și la cele două pisici de care spunea Labă de Piatră.
-Uitați cum facem, eu, Labă de Argint, Labă Strălucitoare și Gheară mergem să vedem ce-i cu pisicile alea, iar tu, Petic, stai aici cu Noapte! spuse Labă Întunecată hotărât.
Petic dădu din cap afirmativ și se așeză pe burtă lângă pui, iar ceilalți plecară.

Stăteau lipiți de zidul peșterii din exterior. Erau siguri că e mai bine să nu intre și, din fericire, pisicile acelea nu intrară destul de adânc în peșteră încât să nu le poată auzi de acolo.
-Deci, să recapitulăm. Așteptăm, puțin mai adânc în peșteră, liniștiți, să vină pisica vraci a Clanului Furtunii cu ucenica sa. Le atacăm, le batem rău, apoi luăm ucenica cu noi și o lăsăm acolo pe cealaltă că să le spună tuturor de ce suntem în stare și o să ne folosim de ucenică să-l șantajăm pe Stea Înflăcărată. vocea bine cunoscută ucenicilor a lui Labă de Tigru se auzi cu ecou din peșteră și îi irită pe cei 3.
-Daaaaa. se auzi vocea satisfăcută uneia din pisicile uriașe.
Atât le trebui ucenicilor să afle ca să-și facă un plan.

-Tu te duci cu Noapte înapoi în cuibul de Două-picioare, să ai grijă de ea! îi spuse Labă de Argint lui Petic când ajunseră înapoi la el și la Noapte.
-În timp ce noi ne ocupăm de acele pisici! zise Gheară.
-Și le avertizăm pe Blană Fumurie și pe Labă Albastră. continuă Labă Strălucitoare.
-Dar, până la urmă, ce plan aveți? întrebă Petic.
-Simplu, chiar foarte simplu! Le așteptăm aici și le avertizăm înainte să intre și le mai dăm câteva detalii despre noi sau altceva împortant pe care să le spună prietenilor noștri în clan. răspunse Labă Întunecată. Sper doar să nu intervină ceva.

Cu aceste cuvinte, Petic o luă pe Noapte și plecă, lăsându-i singuri, ascunși, așteptând să vină noaptea și să ajungă cele două.

Pisicile Războinice: ProfețiaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum