Love or not...?

Sărutul

        Am ajuns în camera mea . Mi-am șters lacrimile si apoi am mers la terasă . Locul ăsta mă linistește . Privesc cerul invadat de stele , care mai de care mai luminoase . Totul era liniștit , dar am decis să ies puțin pe afară .

       Când ajung afară , merg la piscină . Îmi plăcea tare mult să privesc refecția cerului în apa limpede a ei . Mă uit eu , ce mă uit și ma așez pe marginea picinii , uitându-mă atent la ea și trecându-mi mâna prin apa rece . Deși nu este la fel de mare ca a băieților , era destul de frumoașă piscina . Acum nici nu zici că am plâns . Nu mai simt nici o durere , doar un gol în stomac .

"Oare ce mai îmi lipsește în momentul ăsta ? Liniștea pe care o căutam , a venit..."-mă gândesc eu

~din persp. lui Ery~

Eram cu Zayn și cu ceilalți în sufragerie , povestind , dar lipsea ceva....Lau !

"Unde o fi ?"-mă gândesc eu , dar sunt trezită la realitate de Zayn , spunând "Ăhm...Ery ? ...S-a întâmplat ceva ?"

"Da..."-zic eu puțin sec-

"Ce e ?"-întreabă el îngrijorat-

"Nu . Nu e cine știe ce , dar...ai mai văzut-o tu pe Lau în tot timpul de când ați venit ?"

"Nu...De ce ?"

"Cred că e supărată..."

"Supărată ? De ce ar fi ?"-zice el ridicându-și o sprânceană-

"Luke nu a venit.."

"Nu a venit încă !"

"Despre ce vorbești ?"

"Ery , Luke va veni ! Sunt sigur de asta !"

Auzindu-i spusele , m-am liniștit un pic , deși îmi făceam grij de cum se simte Lau acum...

~din persp. lui Luke~

"Okay....mai este puțin și ajung . Sper că nimeni nu s-a supărat pe mine . Sau....cred că da....Lau sigur a făcut-o...Probabil că acum stă singură....Ow Doamne...sper ca surpriza pe care i-o voi face îi va plăcea..."

* * *

        Am ajuns acasă la fete . Acum îmi mai rămâne decât să o găsesc pe Lau...

        Când sunt pe cale să deschid ușa casei , îmi dau seama că Lau nu ar putea sta cu cei zece...

"Nu ar sta cu cei zece în casă , deoarece cred că s-ar simți ciudat . Deci , nu este în casă"

Acestea fiind gândite , decid să o caut prin spatele casei .

         Ajung acolo . Lau era la piscină . Arată atât de trist peisajul în care ea și face apariția , dar totodată , și liniștitor . Cred că era supărată și a avut nevoie de liniște...și mai cred că acum ar avea nevoie și de companie . O vedeam perfect . Vedeam cum își făceau apariția și niște lacrimi pe obrajii ei .

"Ei bine , nu o mai pot lăsa să plângă..."-mă gândesc , după care decid să merg la ea-

~din persp. lui Lau~

"Ei bine...nu știu de ce nu-mi pot opri lacrimile . Sunt într-un loc liniștit . Ce-mi mai trebuie"-mă gândesc eu în timp ce priveam apa care dintr-o dată mi se pare mai "interesantă" , decât de obicei...

"Mai...mai bine plec în camera mea...Măcar acolo , dacă plâng , nu mă va auzi nimeni.."-mă gândesc eu , după care mă ridic-

Când mă întorc cu fața spre casă , nu o văd pe ea...Văd niște ochi albaștrii care mă privesc . Era chiar Luke

"Ce caută aici...acum..?"-mă gândesc-

Odată ce ne-am văzut unul pe celălalt , am început să zâmbim .

"Luke ? Ce faci aici ?"-îl întreb eu în timp ce-mi șterg lacrimile-

"Nu contează ce fac eu aici....De ce plângi ?"

Eu mă uit în altă parte și apoi la el

"Nu...Nu știu...Chiar nu știu . N-Nu știu ce am...Nu știu ce se întâmplă cu mine...N-Nu mai sunt eu , Luke !"-spun eu în timp ce ochii îmi sunt cuprinși de lacrimi-

Auzindu-mă , m-a luat în brațe , mângâindu-mă ușor pe cap și șoptindu-mi "Liniștește-te Lau...nu mai plânge.."

Eu , auzindu-l , l-am strâns în brațe și dintr-o dată , lacrimile nu mai sunt prezente .

"N-Nu-mi vine să cred...a reușit ! El era acel ceva care lipsea..."-mă gândesc eu-

*

"Lau ?..."

Eu mă uit la el în semn de "da"

"Vreau să-ți dau ceva..."

"Luke...n-nu trebuie..vorbesc serios !"

"Ba da ! Și tu mi-ai dat acel desen și aș vrea să primești și tu ceva în schimb..."

"Bine , dar......Okay."

Mă depărtez de el și văd că are în mâini o cutiuță mica argintie plată . O deschide și ochii îmi văd un colier argintiu cu o inimioară pe care scria "BFF" și încă una neagră....Ow Doamne...

"Este pentru tine , Lau.."

Eu mă uit uimită de ceea ce se întâmplă . Credeam că totul este un vis...

"Pentru mine ?"-spun bâlbâindu-mă un pic-

"Da ! Îl meriți pe deplin .."-spune el , după care mi-l pune la gât-

Îl mai privesc încă o dată și apoi ochii îmi sunt ațintiți asupra lui Luke

"Aww.....mulțumeeesc Luuuke !"-spun eu după care îl iau în brațe-

Dintr-o dată , tristețea de acum câteva minute este înlocuită de fericirea dăruită de Luke...Toate gândurile negative au duspărut și a mai rămas unul :

"Sărută-l odată , Lau !"

Nu știam ce să fac...Eram confuză . Nu știam ce să aleg . Să o fac sau să nu o fac ?

Ne-am depărtat un pic , iar ochii noștri se întâlnesc din nou .

"Acum e momentul Lau ! Fă-o !"-gândul acesta mă cuprinsese...

Nu am mai putut rezista...Am făcut-o . Nici un minut n-a ținut și buzele noastre s-au întâlnit . Din fericire , mi-a răspuns la sărut ceea ce m-a bucurat enorm . Tot ceea ce simțeam în momentul ăsta erau numai fluturașii care nu-mi mai dau pace și inima bătea mai repede decât de obicei....Emoțiile veneau cu carul și abia că puteam să le stăpânesc . Sărutul era foarte plăcut amândurora ...cred... =))

          Până acum nu am mai simțit asta niciodată . Felul în care mă săruta era de nedescris...Acum chiar că mă simțeam ca într-un vis...Mă gândisem înainte că îl pot cunoaște , dar să- l și sărut....nooo....

        

......

pam pam pam.... :))))

Așam....Madii și Ery , ați ghicit ! (Luke avea o surpriză pentru Lau)

Colierul este pe copertă(dacă vreți să-l vedeți ) :))))

Mulțumesc cititorilor

Thanks for 300+ :3

V-am mai spus că vă iubesc ? Da , v-am mai spus , dar meritați să vă mai zic odată :)))

Lau vă iubește ! <3

scuze pentru greșeli.... :(

:* :* :*