Love or not...?

Surpriza

Astfel, trece timpul si toti merg la somn. Ce fericire pe ei...defapt pe noi.

~dimineata~

Brusc ma trezisem speriata. Avusesem un cosmar. Luke , somnoros dar totusi confuz, ma intreaba ce s-a intamplat. Eu ridic din umeri in semn de "nimic" si ma ridic de pe pat, mergand la baie. Imi dau cu putina apa pe fața si ma calmez. A fost doar un cosmar... Trebuia sa ma uit eu la filmul ăla , ca altfel nu ma simteam bine. Ma intorc din nou in camera vazandu-l pe Luke ridicat in sezut.

- Scuze, nu am vrut sa te trezesc... ii spun venind langa el

- E 12 ! Nu suntem ursi sa hibernam, plus ca niciodata nu m-as supara pentru un asemenea lucru. Ai avut un cosmar ?

- Da.

- Nu te mai uiti la filme horror ! spuse el incercand sa para serios, dar nu reuseste

- Filmele horror fac parte din viata mea ! Niciodata nu o sa incetez sa nu le plac. explic cat se poate de normal.

Trec cateva momente si vine ora mesei. Toti erau plini de viata, fericiti ca niciodata.

- De ce trebuie ca Harry sa manance toate bananele, iar Louis toti morcovii ? intreaba Niall..revoltat, as spune..

- Mananc banane ca-s bune ! raspunde Harry muscand dintr-una

- Iar eu mananc morcovi ca-s viata mea ! continua si Louis la randul lui

Niall nu mai spune nimic, ducandu-se la frigider in speranta ca ar mai fi ceva pe placul lui. Pizza.

- Ce-am gasit al meu sa fie ! striga Niall cu jumatate de corp inca in frigider.

- Ce-ai gasit ? Uimeste-ne ! spuse Zayn plictisit

- Pizza !

Odata ce se aude acest cuvant in toata incaperea, toata atentia se asterne asupra pizzei lui Niall

- No, no, no ! E a mea, canibalilor !striga Niall tinand cutia cu pizza in maini.

- Niall, 1. Nu suntem canibali. 2. Pizza aia va fi impartita la toti. explica Liam cat se poate de calm

Noi, fetele, nu spuneam nimic. Doar priveam "spectacolul" oferit de baieti

Eu , sincera sa fiu, imi trecuse pofta de pizza si hotarasc sa merg in camera mea lasandu-i sa dea odata verdictul pizzei. Okay, prea multa pizza •_°.

Ajunsa acolo, imi iau telefonul si incep sa ma joc jocuri. Dintr-o data imi amintesc ce am vazut ieri la suc cu grupul. Femeia aceea. Trebuie sa o sun pe mama. Nu-mi vine sa cred! Nu am mai vorbit demult. Sper sa-mi raspunda...

Asteptam sa-mi raspunda. Aveam emotii. Dar de ce ? Lipsa ei cauzeaza aici.

Mama: da ? Laura?

Eu: da, mama. Eu sunt. Ce mai faci ?

Mama: o doamne ! Nu sti cat dor ne este de tine, Lau...

Eu: si mie imi este de voi.

****

Astfel i-am povestit totul. Intalnirea cu 1D, cu 5SOS, petrecerile, prieteniile legate, problemele, ba chiar si relatiile. A fost fericita cand i-am spus ca Luke este prietenul meu. Mereu o inebuneam cu momentele mele de fangirl...

Eu: as vrea sa ne intalnim si sa nu mai plecam sau sa plecati...

Mama: mm....nu stiu ce sa zic..

Eu: mutati-va aici. Totul este super + ca mi-ar fi bine sa va am cat mai aproape. Sunt sigura ca fetele sunt de aceeasi parere...Bine.. Poate nu veti gasi locuinta in apropierea casei noastre, dar vom fi in acelasi oras

Mama: Sti sa argumentezi lucrurile uneori , Laura

Eu: normal... Deci.... Ce zici ?

Mama: vom veni. Dupa cum am mai spus, ne este dor de tine

Eu: oh god !!! I love you so much mum !!!

Mama: eh...acum sa nu incepi cu engleza...

Eu: bine ! :D si inainte sa inchid, as mai avea ceva de spus

Mama: te ascult

Eu: ia legatura cu parintii fetelor pentru a veni si ei

Mama: ar fi o surpriza minunata !

Eu: am idei bune *like a bo$$*

***

*end call*

.......

♥
Am rezolvat faza cu Lau :)))
Sper ca va place cum continua cartea, desi nu mai e mult si ii voi pune punct... Mda, stiu, am mai spus asta dar am vrut sa lungesc momentele doar de dragu' vostru. Unora va place ceea ce scriu aici :))
So... Daca-s greseli, ignorati-le... Sorry..
Multumesc din nou cititorilor. ^_^
Ilysfm ♥